Sari la conținut

Despre & cum am făcut harta blocurilor

Despre mine

poza meaSunt Teoalida din Ploieşti, îmi place să desenez, să scriu articole, să compun şi analizez date, în special despre arhitectură, imobiliare şi industria auto. Vedeţi proiecte realizate de mine pe teoalida.ro (română, site din 2016) şi teoalida.com (engleză, site din 2009).

Studiez arhitectura comunistă din 2005 şi pot identifica modelele blocurilor, estima anul construcţiei şi afla numărul de apartamente şi camere la 90% din blocuri folosind pozele din satelit + Google Street View.

Am început proiectul www.hartablocuri.ro în 2018 pentru a oferi tuturor experienţa mea şi informaţiile acumulate de-a lungul timpului, puteţi da click pe blocuri (unul câte unul) şi contribui la dezvoltarea proiectului spunându-mi datele la blocurile unde acestea lipsesc sau sunt greşite (fiecare oraş are 10% blocuri unicat unde am nevoie de ajutor de la localnici). Acest site reprezintă 80% cercetare personală (online şi pe teren), 10% date oferite de primării (imobile expertizate seismic / reabilitate), 10% date oferite de vizitatorii site-ului.

Până la sfârşitul anului 2022 am centralizez datele a peste 33.000 blocuri, Bucureşti şi 7 din cele 40 judeţe fiind complete, plus alte oraşe selectate. Estimez în România 90.000 blocuri comuniste, 150.000 scări, 3.000.000 apartamente +/- 10%, mi-ar lua minim 10 ani să centralizez datele singur, dacă nu participă şi alte persoane.

Monetizarea se va face prin vânzarea datelor „angro” în format Excel care permite editarea după dorinţele voastre, sorta şi băga filtre, adăuga propriile date (util în special agenţiilor imobiliare, asigurări de locuinţe, notari, curierat, distribuitori de pliante, telecomunicatii, etc).

Am avut clienţi comerciali interesaţi de numărul aproximativ de blocuri şi apartamente per oraş (exemplu), ceea ce pot estima în 1 minut (marjă de eroare +/- 10%), fără a petrece zeci de ore de cercetare per oraş şi introduce adresele blocurilor şi numărul de apartamente din fiecare.

În schimb, majoritatea vizitatorilor site-ului sunt interesaţi (doar) de anul construirii (singurul detaliu pe care NU îl pot oferi exact, ci îl estimez într-un interval de câţiva ani). Unii idioţi au pretenţii să obţină date 100% corecte fără a oferi nimic la schimb, în loc să mulţumească pentru iniţiativă şi pentru informaţiile oferite gratuit prin acest site, mă înjură dacă nu răspund la mesaje suficient de rapid şi detaliat, lasă comentarii negative pe Facebook că harta e total greşită fără a spune datele corecte unde eu am greşit (exemplu), cer ştergerea site-ului (exemplu), etc.

Fiind un proiect în premieră naţională realizat voluntar în timpul liber limitat, e normal să îmi scape greşeli. Am găsit greşeli pe Google Maps, OpenStreetMap, dar şi pe listele „oficiale” de la primărie. Cei care îmi fac reclamă în presă şi pe social media sunt rugaţi să menţioneze: Harta NU este 100% corectă, spuneţi autorului site-ului datele unde acestea lipsesc sau sunt greşite, pentru a le putea modifica.

Caut colaboratori

Nu mă interesează ce job sau studii aveţi, ci doar să aveţi timp liber şi abilităţi ca ale mele de a recunoaşte modelele blocurilor. Descărcaţi sample Excel şi adăugaţi datele tehnice la 10-20 blocuri din zona voastră, ca în videourile mele, eu voi verifica şi dacă sunt corecte vă invit să faceţi întregul oraş. Vă dau acces la un Google Spreadsheet şi o hartă temporară ZeeMaps care se va actualiza automat la fiecare 5 ore să vedeţi rezultatul muncii voastre.

Nu pot angaja oameni full-time fiindcă veniturile generate de acest proiect sunt mici, caut oameni dornici să facă ceva util pentru societate în mod voluntar, dacă doriţi recompensă, vă ofer 5 centi per bloc la care completaţi datele + numele menţionat pe site.

Mulţumiri lui:

  • Ionuţ pentru furnizarea bazei de date cu 1 milion adrese stradale (extrase din mapdata.ro în cursul anului 2014) mi le-a dat în decembrie 2021 pentru a mă ajuta la dezvoltarea hărţii blocurilor. Ionuţ nu se mai implică în acest proiect, are o familie şi nu doreşte să aibă datele de contact publice.
  • Luca pentru cercetare şi adăugare date tehnice la blocurile din Constanţa + mi-a trimis peste 100 planuri de apartamente colecţionate de pe site-uri de anunţuri imobiliare din Bucureşti şi Constanţa.
  • Grig Hirzoiu pentru cercetare blocurile din Craiova (se plimbă prin oraş să îmi spună numărul de apartamente/camere la blocurile unicat unde nu îmi pot da eu seama din Google Streetview).
  • Mădălin Cristian Focşa pentru cercetare istoria blocurilor din Câmpina.
  • Gabi pentru cercetare şi adăugare date tehnice la blocurile din Oradea (în noiembrie 2023).
  • Şi celor câteva sute de persoane care mi-au furnizat / corectat datele la blocurile lor când acestea lipseau sau erau greşite. Însă adăugarea acestora în baza de date este făcută doar de mine, Teoalida. Astfel www.hartablocuri.ro poate fi considerat 90% proiect personal.

Cum am început proiectul harta blocurilor

Harta interactivă a blocurilor a luat naştere din interesul meu pentru studiat arhitectura, mai exact pentru programele de locuinţe în masă (din România comunistă şi Singapore), plus pasiunea de colecţionat şi analizat date (comparaţii între oraşe la numărul de blocuri şi apartamente, pe tip de bloc, tip de camere, etc).

În 2005-2008 am realizat tabele statistice pentru câteva oraşe din România, cu 1 rând per model de bloc, indicând numărul de apartamente pe scară, pe care le înmulţeam cu numărul de blocuri/scări numărate pe poza din satelit.

Tabelul NU conţinea numerele blocurilor sau adrese stradale, fiindcă la vremea respectivă nu aveam de unde să le obţin, iar singura utilitate era să estimez numărul total de blocuri, scări şi apartamente pe fiecare cartier şi apoi totalul pe oraş. Marjă de eroare +/- 2% la numărul de apartamente datorită blocurilor non-standard.

M-am inspirat din Singapore…

În 2009 mi-am pierdut interesul pentru România şi am început un proiect similar la Singapore, un oraş-stat în care 80% din populaţie locuieşte în blocuri construite de guvern (HDB – Housing & Development Board). Am combinat date de pe mai multe site-uri ale guvernului, realizând o bază de date detaliată cu 1 rând pentru fiecare bloc, cu adresa, numărul de etaje, apartamente, anul construcţiei, etc, pe care începând cu 2015 am vândut-o la diverse firme din Singapore, câştigând câteva mii de $.

Singapore a lansat în 2011 HDB Map Services, dai click pe blocuri şi pe parcări şi îti arată informaţii, mi-aş fi dorit să fac şi eu astfel de hartă interactivă, dar nu ştiam cum, în august 2017 un agent imobiliar m-a contactat şi am văzut pe site-ul lui o hartă cu blocurile colorate în funcţie de vechimea blocurilor. Mi-a spus că e făcută cu Google Fusion Tables, un serviciu gratuit experimental lansat în 2009. Am adăugat coordonatele GPS şi planurile blocurilor în baza de date şi am importat-o Fusion Tables, harta blocurilor HDB mi-a făcut site-ul www.teoalida.com foarte popular în Singapore.

Fusion Tables s-a închis în 2019, înlocuit cu Google My Maps (gratuit dar limitat la 2000 pin-uri), aşa că am trecut la ZeeMaps ($19,95/lună, fără limită de pin-uri), pe care l-am folosit 3 ani, până în decembrie 2022 când am trecut la WP Go Maps (plugin WordPress $40/nelimitat), astfel toate datele sunt stocate pe site-ul meu şi nu pe un server extern, ceea ce îmi dă libertate de configurare.

Harta interactiva Google Fusion Tables Harta interactiva ZeeMaps

…ca să fac un proiect în premieră pentru România

În ianuarie 2018 am decis să fac o bază de date detaliată la nivel de bloc pentru oraşul meu Ploieşti. Dar guvernul nostru nu oferă liste complete cu blocurile, am fost nevoit să tastez eu toate datele. Rezultatul: un proiect în premieră naţională realizat voluntar (fără garanţia că cineva mă va plăti).

Timp de 1 an jumate, baza de date era strict pentru blocurile comuniste din Ploieşti, cu adresă, număr etaje şi apartamente, anul construcţiei (estimat) şi coordonate GPS, dar în vara 2019 am adăugat blocurile noi şi riscul seismic (la cererea vizitatorilor) plus distribuţia pe numărul de camere şi planurile blocurilor (idee proprie), şi am început extinderea către restul judeţului Prahova, urmat de Târgovişte în ianuarie 2020.

Fiindcă majoritatea sunt interesaţi (doar) de anul construcţiei, în februarie 2020 am trasat poligoane pe cartiere colorate în funcţie de cincinalii de construcţie la toate oraşele mari (1-2 ore per oraş), hărţi provizorii până când îmi permite timpul să adaug datele fiecărui bloc.

În martie 2020 am postat pe diverse grupuri de Facebook şi Reddit, în speranţa că găsesc oameni care prin profesia lor (agent imobiliar, auditor energetic) au acces la informatii mai EXACTE ca estimările mele personale şi putem colabora la dezvoltarea acestui proiect, să nu fac totul eu de unul singur. Însă tocmai aceşti experţi, în loc să mă felicite pentru iniţiativa realizării unei hărţi în premieră naţională şi să colaborăm pentru îmbunătăţirea hărţii, mi-au adus comentarii jignitoare (în special pe grupul Cutremur în România) legat de incorectitudinea poligoanelor colorate, care nu au înţeles că sunt provizorii, au tratat această hartă precum o carte care odată publicată nu se mai poate modifica, m-au determinat să abandonez proiectul.

Dar cei care veneau pe site din Google, m-au încurajat să fac harta cu detaliile blocurilor şi pentru Bucureşti cum făcusem pentru Ploieşti şi Târgovişte. Neavând colaboratori am fost nevoit să lucrez SINGUR, peste 400 ore de muncă în iulie-decembrie 2020.

Finalizarea Bucureştiului a făcut site-ul menţionat în mass-media iar traficul pe teoalida.ro s-a mărit la 1000 vizitatori/zi, din care 90% veneau interesaţi în informaţii despre blocuri şi mai puţin în a cunoaşte autorul şi alte proiecte de-ale mele. Din acest motiv, în februarie 2022 am mutat hărţile şi celelalte articole despre imobiliare pe un site dedicat acestui proiect: hartablocuri.ro.

În aprilie 2021 unul din Cluj m-a întrebat cât costă baza de date la oraşul lui, i-am zis că atunci când o voi face o pun la vânzare pe 200€, el zicea că îmi dă 300€ şi mă stresa „deci cum începem?” deşi i-am zis că sunt prea ocupat să încep încă un oraş. Când am avut timp liber, clientul din Cluj n-a mai răspuns, aşa că m-am apucat de Iaşi (iulie 2021) fiind singurul oraş la care am găsit (pe site-ul Uniunea Notarilor) această listă cu 3121 blocuri (de la pagina 95 încolo), cu adresa stradală, numărul de etaje, anul construcţiei (data recepţiei lucrării) pentru 50% din blocuri, mă va ajuta să estimez mai precis intervalele de productie per model de bloc la orice oraş din România.

În noiembrie 2021 un client care a cumpărat baza de date la Bucureşti mi-a zis că vrea şi Cluj în 2022, dacă o fac o va cumpăra. Altul voia Târgu Jiu să fie gata într-o săptămână pe 50€. Alte 10+ persoane m-au întrebat dacă pot / când voi face harta la diverse oraşe, dar fără a vorbi de preţ. Nu pot amâna alte lucrări de-ale mele care generează $50-100/ora muncită, că vrei tu să compun datele blocurilor dintr-un oraş de mărimea Clujului ceea ce va lua 40-50 ore.

În fiecare an, mii de vizitatori contribuie semnalând erori sau oferind date suplimentare. Am ajuns să consum prea mult timp cu acest proiect, citind mesaje şi modificând baza de date la oraşele deja făcute, fără un studiu de piaţă, să mă asigur că adaug datele de care aveţi nevoie, şi că nu risipesc timp adăugând date de care nu are nimeni nevoie.

Care va fi viitorul proiectului?

Dezvoltarea bazei de date (extinderea către restul oraşelor) e ON HOLD din octombrie 2021 până găsesc colaboratori (care să adauge datele în Excel) şi feedback de la clienţi (să mă asigur că adaug datele de care aveţi nevoie, şi că nu risipesc timp adăugând date de care nu are nimeni nevoie). NU mai extind baza de date la alte oraşe, să mă rezum la a adăuga/corecta date doar la judeţele deja făcute (Bucureşti, Ilfov, Prahova, Dâmboviţa, Buzău, Iaşi, Hunedoara), din următoarele motive:

Audienţă slabă în provincie: Bucureştiul generează 60-80% din vizitatori, like-uri, share-uri, vânzări de date şi donaţii.

Lipsa de feedback: în septembrie-decembrie 2021 am contactat peste 30 agenţii imobiliare, asigurări şi telecomunicaţii, primării şi alte instituţii publice, prezentându-le baza de date, şi întrebând dacă le este utilă sau cum o pot face mai utilă (exemple: Allianz Tiriac şi INSSE)… singure răspunsuri primite au fost „am redirecţionat email-ul dvs la departamentul X şi dacă vom fi interesaţi vă vom contacta” = Feedback ZERO!

Efort imens: estimez 100.000 blocuri în România, ceea ce necesita o investiţie de 2000 ORE. Dacă nu aş avea alte proiecte şi as lucra full-time tastând datele blocurilor, tot ar dura minim 1 an. În 2020 starea de urgenţă şi teama de coronavirus m-a făcut să sacrific viaţa socială şi să stau în casă, astfel timpul liber mi-a permis adăugarea a aproximativ 15000 blocuri. Nu vreau să stau în casă alţi 5-10 ani tastând datele blocurilor din toată România, timp în care se poate naşte un copil sau mă pot îmbolnăvi de la prea mult stat la calculator şi nu voi mai putea continua proiectul.

La un oraş de mărimea Clujului, durează 50 ore să compun datele la 90% blocuri (adrese stradale, coordonate GPS, anul construirii, numărul de etaje, apartamente, camere, riscul seismic, etc). Restul 10% sunt blocuri unicat / non-standard care trebuie studiate fiecare în parte pe Google Streetview, eventual deplasări, numărat cutiile poştale sau întrebat un locatar câte apartamente are. Vă daţi seama că nu mă pot deplasa EU în toată România şi am nevoie de colaboratori. Apoi va creşte traficul site-ului şi mesajele celor care vor cere date sau oferă date de adăugat / corectat.

Beneficii reduse: ţinând cont că eu câştig câteva mii de euro pe lună ca furnizor de date în străinătate, ca să am aceleaşi venituri din baza de date cu blocurile din România, am nevoie de 10-20 clienţi per oraş. În anul 2021 am avut doar 4 clienţi, 3 mi-au dat 500€ pe Bucureşti, unul mi-a dat 44€ pe Ploieşti (doar blocurile cu lift), imaginaţi-vă câţi ani sunt necesari să se amortizeze investiţia într-un oraş mic?

Lipsă de colaboratori: 4 persoane s-au oferit să participe, doar 1 a făcut-o: Luca din Constanţa m-a întrebat când mă apuc de blocurile din oraşul lui, l-am întrebat dacă vrea să le pună chiar el. A adăugat 250 din cele 1700+ blocuri din Constanţa în august 2021 apoi a renunţat fiindcă a început clasa a 12-a (lucrează de 10 ori mai lent ca mine, după BAC îl voi antrena). Alţi 2 erau studenţi din Călăraşi şi Piteşti mi-au zis că mă pot ajuta, dar probabil voiau să meargă din bloc în bloc cu telefonul pe care să noteze datele, ceea ce ar fi durat multe zile/luni, văzând videourile cum eu introduc datele în mai puţin de 1 minut per bloc din Google Streetview, nu au fost în stare să facă la fel şi au renunţat.

Sunt tratat cu disrespect: am promovat proiectul pe Reddit (această postare a avut 1400 voturi) şi pe diverse grupuri de Facebook (am adunat peste 5000 LIKE-uri), am obţinut felicitări şi înjurii, dar nu şi colaboratori.

Speram că găsesc experţi care prin profesia lor (agent imobiliar, auditor energetic) au acces la informatii mai EXACTE ca estimările mele personale şi putem colabora la dezvoltarea acestui proiect, dar tocmai aceşti experţi mi-au adus comentarii jignitoare şi m-au îndeamnat să renunţ la acest proiect motivând că e inutil sau induc lumea în eroare cu date neoficiale, etc. Idioţi exigenţi vor date 100% exacte, nu înţeleg că fiind un proiect în premieră naţională, realizat voluntar în timpul liber limitat, e normal să fie inexactităţi, şi refuză să participe spunându-mi unde am greşit şi ce să modific. Vedeţi comentariie lui Sorin Soviany, Dana Parvu, Gruia Hilohi pe grupul Cutremur în România, cele ale lui Constantin Smercinschi pe grupul Apartamente Bucureşti, sau acest om 2021-07-27 care m-a ţinut de vorbă 1 oră pe tema că el are baia altundeva decât în planul desenat de mine.

80% din vizitatorii site-ului sunt interesaţi de anul construcţiei, acesta este singurul detaliu din baza de date care NU îl pot oferi exact şi generează comentarii negative. Nu pot estima anii blocurilor în oraşele mici aşa precis cum am făcut-o la Bucureşti. Mulţi vizitatori mi-au zis că harta le e utilă chiar dacă nu e 100% corectă, şi corectitudinea se va îmbunătăţii cu timpul.

Dar profesioniştii care cumpără baze de date, ce date le interesează? Clientul M.F. spunea că e interesat de adresele blocurilor, NU în anii de construcţie, deci există potenţial de monetizare şi fără anii de construcţie…

Harta provizorie cu poligoane colorate pe cartiere (realizată în 1-2h/oraş) arată anul construcţiei estimat. Nu se merită să muncesc zeci de ore per oraş pentru a adăuga la fiecare bloc detalii precum numărul de etaje şi apartamente, în condiţiie în care foarte puţini sunt interesaţi în numărul de apartamente, în timp ce anul construcţiei rămâne estimat la un interval de câţiva ani ca pe harta provizorie.

Sfaturi primite nerealizabile

Finanţare / fonduri europene: m-a contactat Daniel Toba, dar s-a exprimat într-un mod confuz încât mi-a luat 3 zile să înţeleg că nu era client ci oferea finanţare, apoi mi-a dat block înainte să îl întreb condiţiile. Bănuiesc că finanţarea vine cu condiţii gen „fă X într-un termen de X zile/luni” adică îmi va aglomera viaţa şi mai tare. Eu am deja mii de $ în bancă dar sunt inutili dacă nu găsesc forţă de muncă (oameni capabili pe care să îi plătesc).

Hartă accesibilă contra cost: pot folosi un plugin de WordPress să fac întreg site-ul accesibil pe baza unui abonament, dar NU sunt de acord fiindcă vor fi doar câtiva agenţi dispuşi să dea 5-10$/lună în timp ce cumpărătorii de apartamente care sunt minţiti de vânzători şi agenţi nu vor mai avea acces la date corecte. Prefer să las harta accesibilă GRATIS tutoror să daţi click pe blocuri unul câte unul, astlfel lumea va putea contribui cu date de adăugat / corectat, monetizarea se va rezuma la vânzărea bazei de date „angro” în format Excel, eventual reclame pe site.

Odată intraţi pe site-ul meu, află linkul la ZeeMaps şi pot accesa harta ocolind site-ul meu. Altă idee ar fi ca în loc de ZeeMaps să fac propria aplicatie care permite consultarea gratuită unui număr limitat de blocuri pe zi, şi abonament pentru acces nelimitat. Dar astfel de aplicaţie va necesita investiţie de câteva MII DE EURO care va lua mulţi ani să se amortizeze.

Machine Learning (program automat ca să nu mai tastez datele blocurilor manual): Pot şi eu să fac extrag automat din OpenStreetMap adresele şi coordonatele, dar nu pot separa automat blocurile de restul imobilelor. O persoană a încercat să facă un script Machine Learning care să analizeze pixelii imaginilor din satelit, dar a renunţat văzând cât de greu e. Astfel de programe trebuie antrenate o cantitate mare de date, iar cele 1800 blocuri din Ploieşti nu sunt suficiente, plus că fiecare oraş are nişte blocuri „unice” care nu se compară cu blocuri din nici un alt oraş, aşa că şansele ca robotul să dea greş sunt imense. Vederile 3D ale oraşelor mari din România sunt generate prin machine learning în urma pozelor din avion / elicopter, şi puteţi vedea imperfecţiuni.

În cazul bazei de date a blocurilor, a implicat sute de ore de cercetare personală, inclusiv plimbări prin Ploieşti şi ulterior Bucureşti. În aprilie 2021 am lucrat 20 ore să bag în baza de date 1300+ blocuri din oraşul Buzău, 87% din apartamente indicând numărul de camere. Apoi m-am urcat în tren şi am luat Buzăul la pas 14 km pentru a mări procentajul la 94%. Şi nici aşa nu a ieşit 100% corect, postez pe grupuri de Facebook şi cer localnicilor să dea click pe blocurile lor şi să îmi ofere informaţii unde lipsesc sau sunt greşite, deci acest proiect e „crowdsourced”, ceea ce NU se poate automatiza.

Hartă editabilă tuturor (gen Wikimapia): ZeeMaps are opţiunea ca harta să fie editată de oricine, dar NU o folosesc pentru că:

  • Unii vizitatori vor modifica date la mişto (am primit mesaje „mişto hartă dar corectează blocul X că apare ca 1960-1965 iar vânzătorul mi-a zis că e din 1980” deşi blocul respectiv era vizibil în poza din avion din 1966 de pe fostulbucuresti.github.io).
  • Eu modific constant baza de date în Excel, când re-import datele în ZeeMaps pentru actualizarea hărţii, orice modificare făcută de vizitatori se va pierde.

Am primit şi sfaturi PENIBILE: să renunţ la a face hărţi voluntar că nimeni nu va da bani pe ele şi să mă apuc de videouri pe YouTube cu review-uri despre jocuri că alea „se caută şi pot pune reclame pe ele”. Sunt mii de canale YouTube despre jocuri, dar doar câteva au avut norocul să ajungă la milioane de vizualizări încât să câştige semnificativ din Adsense. Eu prefer sa fac ceva original care nu a mai făcut nimeni. El nu ştia că am deja alte proiecte care generează venituri.

Cum obţin datele blocurilor

Probabil cea mai întâlnită întrebare „sunt date oficiale?” NU, e un proiect original „Made by Teoalida” realizat în premieră naţională pentru a vă oferi ceea ce primăriile NU oferă oficial. Apoi „CUM ai făcut asta?” sau „de unde ai luat datele?”, unele persoane nu mă cred că am compus baza de date SINGUR, fără a avea acces în arhivele primăriilor.

Am nevoie doar de Google Maps + Street View + CREIER inteligent + TIMP liber. Nu mă credeţi? Vizionaţi video explicativ:

În 2018 am făcut întâi lista blocurilor din Ploieşti cu număr bloc, etaje, apartamente, model bloc, apoi am adăugat coordonatele pentru afişarea pe hartă, ulterior am adăugat adresa stradală şi numărul de camere.

Pentru a munci mai eficient, procedura din 2020 e următoarea:

Pasul 1: intru pe Google Maps, click dreapta pe fiecare bloc, copiez coordonatele în Excel, adaug numărul blocului şi adresa stradală (unde e posibil) conform Geoportal ANCPI şi OpenStreetMap, şi un număr de ordine unic.

Pasul 2: folosesc formula ROUND din Excel pentru a rotunji coordonatele blocurilor la 4 zecimale (0.0001 grade înseamnă aproximativ 10 metri latitudine şi 7 metri longitudine) şi ajustez coordonatele astfel încât şiruri de blocuri să apară echidistante, apoi import datele pe harta interactivă.

Pasul 3: identific blocuri identice pe poza din satelit, le caut în Excel după numărul de ordin şi le adaug o denumire provizorie (uneori fac asta în pasul 1 înainte de a importa datele pe hartă).

Pasul 4: folosind filtre Excel pe denumirea provizorie, adaug detaliile blocurilor (modele standard) prin copy-paste (numărul de etaje, apartamente, camere, denumire finală cu an estimat al construcţiei, material structură, link la releveu).

Primii 4 paşi durează 1 minut per bloc (60 blocuri per oră) şi ajung la peste 90% blocuri cu numărul de apartamente şi 80% apartamente cu numărul de camere.

Pasul 5: adaug detaliile blocurilor non-standard (unicat) unele le studiez câteva minute pe Google Streetview pentru a îmi da seama câte apartamente şi camere au, la altele nu îmi dau seama deloc. Se ajunge la peste 95% blocuri cu numărul de apartamente indicat.

Pasul 6: după ce am adăugat toate blocurile comuniste pe hartă, mă uit pe lista blocurilor reabilitate sau expertizate tehnic pentru încadrarea în clase de risc seismic (la oraşele unde există) pentru a adăuga anul exact al construcţiei şi clasa de risc seismic.

Pasul 7: adaug blocurile noi copiind datele de pe Korter (etaje, apartamente, lift, material structură, etc).

Pasul 8: mă uit pe poza din satelit să găsesc alte blocuri noi inexistente pe Korter, adaug coordonatele şi numărul de etaje, de obicei nu îmi pot da seama de numărul de apartamente ca în cazul blocurilor comuniste.

Pasul 9: promovez site-ul pe grupuri de Facebook, rugând comunitatea să contribuie cu date la blocurile unde acestea lipsesc sau sunt greşite. Cei care îmi găsesc site-ul singuri (cu Google) de asemenea contribuie, majoritatea îmi scriu anul finalizării blocului lor, unii îmi scriu şi numărul de apartamente, unii nu ştiu câte camere au vecinii aşa că îi rog să pozeze avizierul blocului, unde de obicei scrie metri pătraţi sau cota parte, care se traduce în numărul de camere.

Pasul 10: fiindcă e imposibil să găsesc un binevoitor din fiecare bloc cu date incomplete, mă duc personal să fac cercetări pe teren (în oraşele din jurul Ploieştiului), mă uit pe scară să văd câte cutii poştale, pentru identificarea numărului de camere mă uit la avizier. Am cameră foto cu zoom 30x cu care pozez aviziere, astfel pot citi textul de 2 mm de pe tabelul de întreţinere de la 5 metri, din stradă, fără să aştept ca cineva să deschidă la interfon, dacă intră cineva în bloc îl întreb câte camere au apartamente şi anul construcţiei.

tabel intretinere

De ce nu folosesc date din listele oficiale de la început? La multe blocuri nu găsesc nicio documentaţie, şi chiar dacă as găsi, consultarea fiecărui document ar dura minute/ore iar în 90% cazuri confirmă ceea ce văd în căteva secunde pe Google Streetview. Există un risc de eroare, dar sper să apreciaţi iniţiativa mea de a începe un proiect în premieră naţională, pe care îl voi îmbunătăţii în viitor cu ajutorul populaţiei şi dacă persoanele care au acces la documentaţie sunt dispuse la colaborare.

Cum (nu) puteţi afla anul exact al construcţiei

Cum puteţi afla anul construcţiei rapid: întrebaţi locatarii în vârstă. Puteţi cere acte la asociaţia de proprietari, dar (conform spuselor vizitatorilor site-ului, agenţi imobiliari, evaluatori, auditori energetici, etc) cartea tehnică a blocului e adeseori imposibil de găsit, arhivele comuniste au fost distruse, etc. Contractele de vânzare-cumpărare pot să scrie sau să nu scrie anul construcţiei. Anul corect îl puteţi afla dacă găsiţi procesul verbal de predare-primire al primului proprietar (exceptând în cazul căminelor de nefamilişti).

La blocurile interbelice şi la case, nu s-au făcut procese verbale predare-primire-recepţie iar contractul vânzare-cumpărare poate indica cel mult data achiziţiei terenului (mai mulţi locatari din blocurile interbelice mi-a zis că a fost finalizat cu câţiva ani după anul indicat pe AMCCRS).

Primările NU ţin evidenţa tuturor blocurilor cu anul construcţiei blocurilor şi numărul de apartamente, am întrebat chiar eu la ANCPI care a generat răspunsuri (toate negative) de la diverse primării, exemple: OCPI Prahova şi OCPI Harghita. Unele primării oferă liste parţiale, cu blocurile expertizate şi încadrate în clase de risc seismic sau reabilitare termică, pe care scrie anul construcţiei dar NU întotdeauna corect, probabil se merge doar la blocurile respective pentru colectarea datelor, negăsind documente în timp util, se informează pe cale orală de la locatari.

În lipsa actelor, auditorul energetic scrie în certificatul energetic anul construcţiei din gura proprietarului, fără a ştii cât de corect e (unii îmi cer să schimb anul unui bloc, oferindu-mi un certificat energetic cu an eronat). La fel fac şi agenţiile imobiliare, dar nu scriu numărul blocului în anunţuri, doar dacă are poze de la geam în care să identific blocurile vecine pot adăuga anul din anunţ în baza de date. Invit agenţiile imobiliare la o colaborare, să îmi spună numărul blocului şi anul construirii ori de câte ori este posibil.

Diverse acte pot indica date diferite ale construcţiei, problemă semnalată de userul Undercover pe Softpedia.

Cum estimez EU anul construcţiei blocului

Experienţa personală îmi permite să estimez vechimea oricărui bloc din România, ofer datele adunate prin www.hartablocuri.ro să nu mai fie nevoie să întrebaţi la fiecare bloc când s-a construit.

Am primit întrebări în ce constă experienţa personală, sau comentarii negative că aberez, că nu e posibil să estimez anul dintr-o poză din satelit. Ba e posibil şi uite cum am acumulat experientă:

Proiectele de blocuri comuniste au fost ca modelele de maşini, s-au schimbat (facelift) la câţiva ani, odată aflat anul construcţiei pentru câteva blocuri identice, estimez un interval de ani de construcţie pentru toate blocurile din România care au folosit acel proiect.

Astfel www.hartablocuri.ro nu indică exact anul finalizării unui anumit bloc, dar e suficientă pentru a depista ţepele de pe OLX şi alte site-uri imobiliare, unde mare parte din proprietarii apartamentelor din anii ’60 şi ’70 mint că blocul e din 1978-1980 sperând să vândă la preţ mai mare. Anunţuri care duc la timp pierdut atât pentru vânzător cât şi pentru cumpărătorii paranoici care caută apartamente „după cutremur”.

Totul a început prin 2003 când bunicul mi-a spus ce cartiere din Ploieşti s-au construit în fiecare decadă. Din 2005 am internet iar anii următori au apărut poze din satelit la rezoluţie mare pentru toată România.

Cartierul Nord din Ploieşti e dominat de blocuri din cărămidă bară 22x12m la 30 metri distanţă plus unele din prefabricate din beton bară 27x10m la 25 metri distanţă, cartierul Vest I e dominat de blocuri bară 27x10m la 25 metri distantă plus bară 20x10m la 20 metri distanţă, cartierul Vest II e dominat de blocuri bară 20x10m la 20 metri distanţă. La baza de date iniţială din 2005 am folosit intervale de 10 ani pentru a clasifica cele 3 modele de bloc: 1960-1970, 1965-1975, 1970-1980. După 1976 s-a trecut la blocuri în aliniament stradal, distanţă minimă 12 metri între faţadele principale.

Din 2018, de când am început baza de date detaliată la nivel de bloc şi publicarea datelor sub formă de hartă interactivă, studiez listele parţiale oferite de primăriile din diverse oraşe (risc seismic şi reabilitare termică) plus anunţuri de vânzări apartamente pentru a stabili mai exact intervalele de ani de construcţie per model de bloc. Barele 22x12m le-am găsit în intervalele 1960-1964 (scară faţă) şi 1963-1970 (scară spate), barele 27x10m în 1963-1972 iar barele 20x10m în 1970-1978. Şi aşa mai departe, apoi le-am clasificat pe culori (7 culori iniţial, extinderea la Bucureşti în 2020 a adăugat alte 2 culori, a 10-a culoare am adăugat-o în decembrie 2022, este posibil să aduc în viitor alte modificări ale clasificării blocurilor).

Anul constructiei blocurilor

Intervalele de ani se suprapun fiindcă proiecte diferite de blocuri s-au construit simultan. Pentru comparaţie: Dacia 1300 s-a produs în 1969-1984 cu 2 faruri ovale şi stopuri pe 1 rând, Dacia 1310 s-a produs în 1979-1991 cu 4 faruri rotunde şi stopuri pe 2 rânduri, în 1991-1999 cu 2 faruri dreptunghiulare, în 1999-2004 cu 2 faruri rotunjite. Deci 5 ani modelele 1300 şi 1310 s-au suprapus.

În cazul modelelor de blocuri, suprapunerile au avut durată redusă, diverse elemente s-au schimbat brusc în toată România prin ordine de la Partidul Comunist. Exemplu: cu toţi ştim că în anii ’80 apartamentele de 3 camere au fost dotate cu 2 băi. Eu, după sute de ore de cercetări în Bucureşti în decursul anului 2020 am ajuns la concluzia că noile modele de blocuri cu 2 băi la 3 camere au fost finalizate începând cu sfârşitul anului 1977 (un număr izolat de blocuri cu 2 băi la 3 camere s-a construit şi în anii ’60), iar ultimele cu 1 baie au fost finalizate în 1980 (cele cu 16 etaje de la Lujerului unde construcţia a durat mai mult). În 2022 am identificat anul introducerii blocurilor confort 2/3: 1968, tot atunci au apărut balcoanele cu parapet din sticlă şi s-a renunţat la parchet în favoarea linoleului.

Astfel am putut face hărţi cu anul construcţiei blocurilor chiar şi la oraşe unde nu există nici o listă de risc seismic, reabilitare, şi nimeni care să îmi fi spus anii de construcţie. Unii vor zice că risc să greşesc când sunt blocuri vechi şi noi alăturate, astfel nu se respectă distanţele de mai sus. Le identific şi pe alea comparând forma din satelit cu blocurile cunoscute, în caz că sunt un model necunoscut anterior, intru pe Google StreetView şi caut elemente de faţadă specifice anumitor ani.

Nu garantez corectitudinea culorii în cazul blocurilor unicat, voi schimba culoarea în funcţie de evoluţia cercetărilor personale şi/sau informaţiilor primite de la localnici.

În cazul blocurilor construite după 2000 anul poate fi estimat navigând istoricul pozelor din satelit (în Google Earth) sau istoricul streeview (în Google Maps).

În majoritatea ţărilor din Europa capitalistă şi comunistă s-au construit blocuri de stat, în stil arhitectural care a evoluat de la o decadă la alta. Experienţa personală îmi permite ca atunci când mă uit la un oraş, să spun care blocuri sunt mai vechi şi care mai noi, dar NU am cercetat mai amănunţit ca să pot spune anul exact al fiecărui stil arhitectural.

Exemple de greşeli pe listele „oficiale”

AMCCRS oferă lista imobilelor expertizate seismic (2700+ imobile din care vreo 300 din perioada comunistă). Am găsit şi acest PDF cu anii de construcţie la 70% din blocurile comuniste din Sectorul 3, şi reabilitaretermica.eu cu hărţi interactive pentru sector 1, sector , sector 6.

După ce am adăugat în baza de date coordonatele blocurilor, anul estimat şi numărul de apartamente ghicit din Google Streetview, am început adăugarea datelor de pe listele „oficiale”: risc seismic şi reabilitare, observând la contradicţii la 50% din blocurile care apăreau pe ambele liste. Exemplu: blocul OD16 din Militari unde una din cele 6 scări s-a prăbuşit în 1977 apare ca 1968 pe reabilitaretermica.eu, 1972 pe AMCCRS, iar un locatar mi-a zis că anul finalizării e de fapt 1975.

La Ploieşti am găsit anul construcţiei DOAR la blocurile propuse pentru expertizarea seismică şi această listă e cu greşeli: blocurile 1-5 Lăcrămioarelor sunt de fapt pe Democraţiei. Oficial sunt 51 blocuri expertizate şi încadrate în clase de risc seismic (şi alte 53 propuse pentru expertiză), listă copiată de Observatorul Prahovean şi peste alte 10 site-uri, dar Raiffeisen Bank a primit de la primărie o listă cu 93 blocuri cu risc seismic cu alţi ani de construcţie.

Primăria Câmpina a făcut un inventar al celor 280 blocuri din municipiu, pe care l-am descoperit în noiembrie 2019, comparat cu Harta Câmpina pe care am făcut-o SINGUR în august 2019 am găsit vreo 30 blocuri omise în lista primăriei. Blocul B4 Ecaterina Teodoroiu scrie an 1970 când de fapt e un model de bloc introdus la sfârşitul anilor 1970 (probabil a tastat 0 în loc de 9).

La Iaşi există o listă cu 3121 blocuri la Uniunea Notarilor, care e o harababură, blocurile care au etaje retrase apar de mai multe ori cu înălţimi diferite, alte blocuri apar cu mai multe variante de scriere a numelui străzii (exemplu: Al. Cel Bun / Alex. Cel Bun / B. Alex. Cel Bun), din 3121 rânduri de pe listă, am identificat ~1700 unice, iar eu am inclus pe hartă peste 3200 blocuri din Iaşi, deci aproximativ 50% blocuri lipsesc de pe lista de la Uniunea Notarilor.

Primăria Constanţa a publicat în ianuarie 2024 (?) lista cu 1008 blocuri construite înainte de 1977. Este posibil să fie baza de date de la taxe si impozite, filtrată să afişeze doar blocurile de până în 1978 (ştim toţii că la taxe şi impozite e o harababură). Un număr exagerat de blocuri au anul 1960 şi 1970 (comparat cu 1961, 1969, 1971, etc),. Căutând „192”, „193”, 194″ vedeţi blocuri construite în anii 1980 care apar pe listă cu an din perioada interbelică. Blocurile din faţa Casei de Cultură, pe care le ştim cu toţii că sunt construite la mijlocul anilor 1970, apar la primărie cu ani diferiţi între 1960 şi 1976. Blocurile ST7 şi ST9 de lângă stadion, finalizate în anii ’90, apar la primărie cu anul 1973 şi 1977. Alte blocuri din cartierele anilor ’60-70 nu apar pe lista primăriei, probabil că au la impozite anul >1978.

17 commentarii

    1. Si eu sper sa gasesc alti experti ca mine… eu singur NU ma voi putea extinde la toata Romania si continua proiectul asta la infinit

  1. Buna! Voiam doar sa iti spun ca apreciez foarte tare munca ta si sunt unele lucruri, precum harta cu blocurile din Bucuresti, extrem de folositoare. Ajung des pe pagina ta si de fiecare data ma minuneaza munca depusa. Felicitari si multumim.

  2. vreau doar să te felicit pentru proiectul harta blocuri și pentru toată munca pe care ai depus-o. sunt convins că ai lucrat foarte din greu și că primești foarte puțină recunoaștere pentru tot ceea ce faci. atât

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *