Am desenat în AutoCAD planuri la 80+ modele de blocuri şi am făcut un tabel Excel cu suprafaţa fiecărei camere, iar în tabelul de mai jos am sumarizat totalul suprafaţei utile:
| Anii de proiectare . . | 1 camera | 2 camere | 3 camere | 4 camere | 5 camere | Sufragerie | Dormitor |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 1984-1990 confort 1 | 36-38 | 54-60 | 72-76 | 90-100 | 110-120 | 19-21 | 12-15 |
| 1978-1986 confort 1 | 32-36 | 48-54 | 60-68 | 78-84 | 94-104 | 18-19 | 10-13 |
| 1968-1978 confort 1 | 30-32 | 46-50 | 58-64 | 76-82 | – | 17-19 | 10-12 |
| 1958-1970 | 26-28 | 42-46 | 54-58 | 74-78 | – | 16-17 | 11-13 |
| 1950-1960 | 30-40 | 45-60 | 65-80 | ? | – | 16-20 | 12-16 |
| 1978-1986 confort 2 | 26-28 | 42-44 | 54-56 | 64-68 | – | 15-17 | 8-11 |
| 1968-1978 confort 2 | 24-26 | 36-40 | 44-48 | 58-62 | – | 14-15 | 7-10 |
| 1968-1972 confort 3 | 16-20 | 30-32 | 38-42 | 46-50 | – | 12-13 | 7-10 |
Definiţii
Suprafaţa locuibilă include sufrageria şi dormitoarele.
Suprafaţa utilă include şi bucătăria, baia, hol, debarale, etc.
Suprafaţa utilă totală include şi balcoanele (definiţie neprevăzută de lege, dar folosită de dezvoltatori).
Suprafaţa construită include camerele, balcoanele, grosimea pereţilor exteriori şi jumătate din grosimea pereţilor către apartamentele vecine.
Suprafaţa desfăşurată e suma suprafeţei construite a fiecărui etaj. Unele oraşe reglementează suprafaţa maximă desfăşurată pe care o poţi construi, ca un multiplu de suprafaţă a terenului.
La recensământ se scrie suprafaţa locuibilă (ce scrii dacă ai bucătărie open-space fără delimitare cu sufrageria şi holul?).
Conform legilor din România, valoarea apartamentelor se calculează pe baza suprafeţei utile. Dar mulţi oameni preferă apartamentele cu balcoane mari care pot fi închise iar în anumite cazuri se poate extinde camera în balcon.
În alte ţări precum Singapore evaluările se fac la suprafaţa construită. Ar trebui să facem şi noi la fel?
Blocurile comuniste
Decretul-lege nr. 61/1990 privind vînzarea de locuințe construite din fondurile statului către populație a stabilit definiţia confort 1, 2, 3 a apartamentelor şi preţurile la care urmau să fie vândute.
Nu am reuşit să găsesc exact legea din perioada comunistă, dar cercetările personale arată că suprafaţa locuibilă (sufragerie şi dormitoare) era reglementată şi aproximativ identică la toate apartamentele construite în aceeaşi perioadă. Suprafaţa utilă variază datorită holurilor (unele apartamente decomandate au holuri mai mari).
În 1968 au apărut apartamente cu grade diferite de confort „pentru familii cu venituri diferite” (deşi eu stiam că în comunism salariile erau aproximativ aceleaşi pentru toţi), altele decât cele din legea 61/1990. Pentru apartamentele confort 1, standardul din anii 1960 era să se asigure o suprafaţă locuibilă de 8 m² / persoană, majorată în 1968 la 10 m² / persoană. Dimensiunile au fost mărite treptat, astfel unele apartamente confort 2 din anii 1980 sunt mai mari ca unele apartamente confort 1 din anii 1960.
În 1968 s-a permis asocierea unor proprietari pentru a construi blocuri, aceste blocuri sunt de obicei proiecte unicat / non-standard. După 1971 s-a interzis asocierea. Acestea, împreună cu alte blocuri construite de stat probabil pentru nomenclatura comunistă, au „confort sporit” şi anume apartamente cu 15-25% mai mari ca cele „confort 1”, holul împărţit în mai multe holuri separate de uşi.
Am văzut pe Facebook anunţuri de vânzare apartament „confort 1 semidecomandat” cu comentarii că nu poate fi confort 1 dacă nu e decomandat. GREŞIT! Compartimentarea apartamentelor NU depinde de gradul de confort, fiecare confort 1, 2, 3 poate fi decomandat, semidecomandat, nedecomandat, circular.
Până în 1978 apartamentele aveau o baie, doar apartamentele cu 4 camere confort 1 aveau baie şi WC. În jur de 1977 s-a decis ca apartamentele cu 3 camere confort 1 şi cele cu 4 camere confort 2 să fie dotate cu baie + WC iar cele cu 4 camere confort 1 cu baie + WC cu duş. În Bucureşti după 1978 nu s-au mai construit blocuri confort 2 şi 3 (exceptând blocurile “cruce” de garsoniere confort 2), doar în oraşele mici a continuat construcţia de blocuri confort 2 până undeva în anii 1980.
Bucureştenii cu frică de frică de cutremur se folosesc de numărul de băi pentru a identifica dacă blocul a prins cutremurul din 1977. Dar eu vă avertizez că un bloc construit după 1977 nu e întotdeauna mai sigur ca un bloc care a trecut prin cutremure. Citiţi mai multe: riscul seismic.
Blocurile noi
Suprafeţele minime sunt reglementate prin Legea 114/1996 (Anexa nr. 1). Garsonierele şi apartamentele cu 2 camere trebuie dotate cu 1 baie, cele cu 3 camere cu 1 baie şi 1 WC, cele cu 4 camere cu 1 baie şi 1 WC+duş, cele cu 5 camere cu 2 băi.
Unii dezvoltatori imobiliari au inventat noi tipuri de apartamente, exemple:
Studio (sufragerie cu bucătărie deschisă + 1 dormitor, sub minimul legal pentru 2 camere);
2+1 camere (sufragerie, 2 dormitoare, 1 baie, sub minimul legal pentru 3 camere).
Neexistând definiţii de confort 1, 2, 3, cred că aceste apartamente sunt binevenite pentru cei care şi-ar dori 3 camere dar nu le permite bugetul să cumpere 66 metri pătrati.
| Persoane / familie | Camere / locuinţă | Camera de zi | Dormi- toare | Loc de luat masa | Bucătărie | Încăperi sanitare | Spaţii de depozitare | Suprafaţa utilă | Suprafaţa construită |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 1 | 1 | 18 | – | 2,5 | 5 | 4,5 | 2 | 37 | 58 |
| 2 | 2 | 18 | 12 | 3 | 5 | 4,5 | 2 | 52 | 81 |
| 3 | 3 | 18 | 22 | 3 | 5,5 | 6,5 | 2,5 | 66 | 102 |
| 4 | 3 | 19 | 24 | 3,5 | 5,5 | 6,5 | 3,5 | 74 | 115 |
| 5 | 4 | 20 | 34 | 3,5 | 6 | 7,5 | 4 | 87 | 135 |
| 6 | 4 | 21 | 36 | 4,5 | 6 | 7,5 | 4,5 | 93 | 144 |
| 7 | 5 | 22 | 46 | 5 | 6,5 | 9 | 5 | 107 | 166 |
| 8 | 5 | 22 | 48 | 6 | 6,5 | 9 | 5,5 | 110 | 171 |
