Sari la conținut
Home » Statistică blocuri şi apartamente

Statistică blocuri şi apartamente

Câte blocuri şi apartamente sunt într-un oras?

Un răspuns precis nu poate fi dat, fiindcă definiţia unui „bloc” e neclară, diverse metodologii de numărare rezultă cifre diferite.

În 2018 am început o bază de date a blocurilor care în cazul Municipiului Bucureşti a ajuns ianuarie 2022 să includă:

Peste 9100 imobile comuniste: tot ce a construit statul comunist, incluzând imobile P+1/P+2 cu doar 4-6 apartamente care s-ar numi vile, nu blocuri. Am identificat numărul de scări şi apartamente la peste 99% din ele, ajungând la un total de ~20.800 scări şi 642.000 apartamente.

Peste 3000 imobile interbelice: cele de pe lista primăriei (imobile expertizate seismic) plus imobile neexpertizate cu mai mult de 3-4 etaje (pe unele străzi am inclus şi imobile de 2 etaje). Dintre acestea, aproximativ 600 au 6 sau mai multe niveluri (parter + 4 etaje + mansardă). Nu am inclus cele câteva mii de vile <3 etaje care tehnic sunt blocuri, având 1 sau 2 apartamente la fiecare etaj, plus case proiectate pentru o singură familie dar locuite azi de mai multe familii.

Peste 1000 complexe rezidenţiale construite după 1990: un complex poate avea mai multe blocuri dar fiindcă nu găsesc numărul de apartamente pe fiecare bloc în parte, am făcut baza de date cu un rând per complex. Numărul de scări e în curs de adăugare. Aproximativ 450 complexe totalizează peste 100.000 apartamente iar la restul 550 nu se cunoaşte numărul de apartamente. La fel ca în perioada interbelică, azi se construiesc multe vile / mini-blocuri, momentan am inclus doar cele care presupun că au peste 20 apartamente.

Notă: pe site-ul Primăriei Municipiului Bucureşti scrie aşa: „Recensământul din 1992 (trei ani de la căderea comunismului) înregistra în Bucureşti un număr de 109194 blocuri cu 760751 apartamente şi un total de 1803635 camere, ceea ce înseamnă o suprafaţă de peste 46.1 milioane metri pătraţi de locuinţă (34.3 metri pătraţi pe apartament)„. Se referă la 109194 CLĂDIRI (incluzând casele) cu 760751 locuinţe, că blocuri nu au cum să fie atâtea. Comparând cu cifra mea de 642.000 înseamnă că 85% din locuinţe sunt apartamente la bloc.

În 2021 am cercetat oraşul Iaşi şi am inclus în baza de date peste 4200 scări cu 99.000 apartamente comuniste. Îmi asum că Braşov, Cluj, Constanţa, Craiova, Galaţi, Timişoara au fiecare în jur de 4000-4300 scări şi 90.000-100.000 apartamente comuniste.

Statistica, numar de blocuri si apartamente

Definiţia unui „BLOC”

În anii 1960 majoritatea blocurilor erau bară şi turn, indiferent că au 1 sau 10 scări, aveau aceeaşi adresă stradală şi număr de bloc. După 1975 tiparul a fost schimbat la şiruri de blocuri aliniate la străzi, în majoritatea oraşelor (nu şi în Bucureşti) acestea au adrese distincte pentru fiecare scară (sau pentru maxim 2 scări).

La mine în cartier Bariera Bucureşti din Ploieşti, localnicii spun adeseori „bloc 4 scara A-D”, „bloc 5 scara A-H”, etc, ceea ce e GREŞIT, sunt 4 blocuri distincte 4A, 4B, 4C, 4D, fiecare cu 1 scară. Există adrese mai complicate, de exemplu în cartierul Enăchiţă Văcărescu există blocul 121A cu o scară, 121B cu scările A şi B, 121C1 cu scările A şi B, 121C2 cu o scară.

La statistica din 2005-2008 aveam adresele blocurilor DOAR la Ploieşti şi Plopeni. Ploieştiul având 1803 blocuri totalizând 3167 scări şi 69500 apartamente +- 0.5%. La Bucureşti, necunoscând numerele blocurilor, am improvizat numărând fiecare scară ca fiind un bloc, exceptând blocurile cu 4 etaje din anii 1970 cu 2 şi 3 apartamente pe etaj la care rosturile împart blocul în segmente de 2 scări, fiecare segment fiind numărat ca 1 bloc, rezultând 17446 blocuri cu 20265 scări. La alte oraşe am scris numărul de blocuri doar în cartierele mai vechi de 1975 unde fiecare bloc e o clădire distinctă. Pentru comparaţie între oraşe şi pentru munca dumneavoastră, vă recomand să folosiţi numărul de scări şi de apartamente, e mai relevant decât numărul de „blocuri”.

Între timp OpenStreetMaps s-a dezvoltat, plus cadastral.github.io mi-au permis să fac hartă exactă la Bucureşti în 2020, care a ajuns la 9000+ blocuri şi 20700+ scări.

Numărul de apartamente mediu pe SCARĂ (nu pe bloc) este de 31 la Bucureşti şi de 15-23 la oraşe mici. Chiar şi 6.62 la comune gen Snagov care are 89 blocuri „vilă” cu doar 4-6 apartamente.

Braşov, Cluj, Constanţa, Galaţi, Iaşi le estimez la aproximativ 4000-4300 scări de bloc şi 90.000-100.000 apartamente, dar atenţie, în Iaşi după 1975 fiecare scară de bloc are adresă stradala distinctă, astfel când am făcut baza de date detaliată la Iaşi în 2021 am băgat fiecare scară separat, ajungând la peste 3100 blocuri cu peste 4200 scări, pe când în celelalte oraşe adresa stradală e aceeaşi pe mai multe scări, când voi face baza de date detaliată şi la ele (în 2022?) mă aştept să am 1800-2000 blocuri cu 4200 scări.

Grafice statistice

În Bucureşti, 58% din blocurile comuniste, 50% din scări, 72% din apartamente au lift. Niciun alt oraş nu are procentaje peste 40% cu lift. Am numărat ca „nivel” demisolul (dacă e locuit), parterul, etajele şi mansarda (dacă există). Pentru mulţi, lipsa liftului e sinonim cu 4 etaje, dar legea permite şi D+P+4E+MA (7 niveluri) fără lift.

Chart by Visualizer

Câteva oraşe le-am cercetat în detaliu, identificând numărul de camere din peste 90% din apartamentele comuniste, şi am făcut graficul de mai jos. Aproximativ 60% din fondul locativ e compus din garsoniere şi 2 camere.

Chart by Visualizer

La blocurile construite după 1990 în Bucureşti am reuşit să identific numărul de camere doar la 11% din apartamente aşa că următoarele procentaje au marjă de eroare mare: ~20% garsoniere, ~50% două camere, ~25% trei camere, <3% patru camere.

În concluzie: domină apartamentele de 2 camere, din care la unele, o cameră e sufragerie, bucătărie şi hol, aşa că numai o cameră poate fi închisă pentru a dormi. Unii dezvoltatori proiectează blocuri cu garsoniere pe care le vând ca 2 camere (sufragerie cu bucătărie open-space + dormitor, care nu respectă suprafaţa minimă de 52 m² pentru 2 camere prevăzută de lege). Cum ar trebui să le inventariez pe acestea?

Numărul insuficient de camere provoacă natalitate scăzută şi stres pentru părinţii care împart camera cu copii. În Europa de Vest 4 camere sunt dominante.

Etichete:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.