Lista blocurilor prăbușite / avariate la cutremurele din 1940 și 1977

Blocuri prăbușite în București

Bulevardul Gheorghe Magheru nr. 26 – Bloc Casata/Broșteni

Bloc P+10 cu 60 apartamente, construit în 1937, a avut în 1940 o avarie a stâlpului de colț, care a fost cămășuită local. În 1977, blocul s-a prăbușit pe direcția acelui stâlp. Un alt factor care a contribuit la colapsul clădirii a fost și mișcarea clădirii (sau a șirului de clădiri) lipite de aceasta.

Mai multe poze: https://www.flickr.com/photos/cutremur/albums/72157673634161222/

---

Bulevardul Nicolae Bălcescu nr. 36 – Bloc Algiu

Bloc P+11 cu 71 apartamente, construit în 1935 sau 1937, după planurile arhitectului berlinez Rudolf Frankel. Cutremurul din 1940 i-a produs avarii parțiale (fiind inclus și pe lista Prof. Aurel Beleș de clădiri vulnerabilizate), care probabil nu au fost reparate satisfăcător. Mult timp după acest cutremur pe fațada acestuia puteau fi văzute crăpăturile neacoperite. Blocul era cunoscut prin cofetăria Scala care se afla la parter. Blocul alăturat în care se afla Cinema Scala este diferit – fiind intitulat Palatul Scala, fiind în prezent încadrat în clasa II de risc seismic.

La cutremurul din 1977 s-a prăbușit în totalitate, în locul său apărând un bloc nou. În timpul operațiunilor de salvare, aici s-au utilizat, la ideea unui sunetist al TVR – Constantin Eana, microfoane pe grinzi, care au permis identificarea persoanelor prinse sub dărâmături, încă în viață. La fiecare 15 minute se făcea liniște, pentru a putea fi auzite strigătele și bătăile de sub dărâmături (sursa).

Mai multe poze: https://www.flickr.com/gp/139998902@N05/CT5558

---

Bulevardul Nicolae Bălcescu nr. 3-5 – Bloc Britannia / Dunărea

Bloc P+9 finalizat în 1940, cunoscut ca Dunărea din 1948. Faptul că la primele etaje aveau spații largi fără pereți suficient de rigizi despărțitori (parter flexibil), iar la etajele superioare se aflau apartamente cu pereți despărțitori, de asemenea cu înălțime diferențiată față de primele etaje, a stat la baza prăbușirii parțiale în timpul cutremurului din 1977. Mai multe poze: https://flic.kr/s/aHskLeNQ6N

Lângă blocul Dunărea se afla Biserica Enei (Ienii), ctitorită în 1611 și reconstruită în stil Brâncovenesc în 1724. Turlele acesteia au fost afectate de cutremurul din 1940 și au fost reconstruite din beton armat. Nu a fost afectată de cutremurul din 1977, însă a fost afectată de greșelile din timpul demolării Blocului Dunărea (brațul unei macarale i-a lovit din greșeală turla-clopotniță, iar ulterior o parte din resturile clădirii s-au prăbușit peste biserică). S-a luat decizia demolării ei, lucru petrecut pe 1 mai 1977. Intrarea în Blocul Dunărea 2 se află pe locul altarului Bisericii, iar o parte din gardul metalic care împrejmuia Biserica mai poate fi vizibil.

---

Calea Moșilor nr. 135

Construit 1937, corp stradal 7 etaje, corp spate 10 etaje, s-a prăbușit total la cutremurul din 1977. Nu am găsit poze.

---

Calea Victoriei nr. 15 – Hotel Lafayette/Grand Hotel de France/Victoria

Colțul nord-vestic s-a prăbușit la cutremurul din 1977, jumătatea vestică a fost demolată 1978, jumătatea estică 1979.

Mai multe poze: https://www.flickr.com/photos/cutremur/albums/72157675031728055/

---

Calea Victoriei nr. 63-69 – Bloc Nestor

Imobil de birouri P+8, construit în 1937, s-a prăbușit parțial la cutremurul din 1977, partea din spate a rămas în picioare și a fost integrată în Hotelul București (actual Radisson Blu). Mai multe poze: https://www.flickr.com/photos/cutremur/albums/72157675031809735/

---

Splaiul Independenței nr. 87 – Facultatea de Chimie

Imobil P+4 prăbușit parțial la cutremurul din 1977, demolat 1978-1979.

Mai multe poze: https://www.flickr.com/photos/cutremur/albums/72157673848906240/

---

Strada Academiei nr. 5 – Blocul Carpați / Metalexport

Imobil de birouri P+9, construit în anii 1936, s-a prăbușit parțial la cutremurul din 1977.

O parte din clădirea întreprinderii Metalexport (construită pe locul vechii Grădini Carpați) s-a prăbușit la cutremurul din 1977. A fost construit un bloc de apartamente cu tavane înalte de 3 metri pentru a se alinia cu clădirea existentă. Mai multe poze: https://www.flickr.com/photos/cutremur/sets/72157673848774340/

---

Strada Alexandru Sahia nr. 1-3

Mai multe poze: https://www.flickr.com/photos/cutremur/albums/72157671555626064/with/52653934692

---

Strada Alexandru Sahia nr. 58

Bloc P+8 cu 24 apartamente consruit în 1935 (fiind ultimul din ansamblul de 3 blocuri), s-a prăbușit total la cutremurul din 1977. Pe locul lui s-a construit un bloc comunist cu 8 etaje, refăcând ansamblul de 3 blocuri.

Mai multe poze: https://www.flickr.com/photos/cutremur/albums/72157675031764615/

---

Strada Apolodor nr. 31

Bloc P+8 construit în anii ’30, s-a prăbușit parțial la cutremurul din 1977.

Mai multe poze: https://www.flickr.com/photos/cutremur/albums/72157671566730493/

---

Strada Austrului nr. 2

Bloc P+8 sau P+9 consruit în 1946, a suferit distrugeri și dislocări grave la cutremurul din 1977, fiind demolat ulterior.

Mai multe poze: https://www.flickr.com/photos/cutremur/albums/72177720297042036/

---

Strada Bibliotecii nr. 6 – Bloc Grădinița

Bloc P+10 cu 60 apartamente, construit în 1939 lipit de Blocul Colonadelor, s-a prăbușit total în 1977, omorând printre alții și pe celebra cântăreață Doina Badea, alături de soțul și cei doi copii

---

Strada Colonadelor nr. 3 – Bloc Colonadelor (Continental)

Bloc P+10+mansardă (12 etaje pe cadastral) cu 72 apartamente, construit în 1935, avea la parter Barul Continental, s-a prăbușit parțial în 1977 (3 etaje din partea de nord au rămas intacte).

Aici locuia Toma Caragiu, care a murit prăbușindu-se cu casa scărilor pe unde încerca să fugă/îl condusese pe regizorul Alexandru Bocăneț, care îi făcuse o vizită; dacă ar fi rămas în apartament, unde „nici sticla din care băuseră vin nu se mișcase” (Florica Popescu), ar fi supraviețuit. În prezent, strada pe care se află blocul nou construit în locul celui prăbușit poartă numele marelui actor. În același bloc au decedat Anatol E. Baconsky și Mihai Gafița, alături de cuplul Mihail Petroveanu și Veronica Porumbacu la care erau în vizită.

Mai multe poze: https://www.flickr.com/photos/cutremur/albums/72157675032227545/

---

Strada Hristo Botev nr. 5

Bloc P+6 cu 12 apartamente, construit în 1928, a suferit distrugeri și dislocări grave la cutremurul din 1977, fiind demolat ulterior. Nu am găsit poze.

---

Strada Hristo Botev nr. 10

Bloc P+9 consruit cu 38 apartamente, construit în anii ’30, s-a prăbușit total la cutremurul din 1977. Nu am găsit poze.

---

Strada Ion Brezoianu nr. 7 – Bloc Belvedere

Bloc P+10 (ArcGis scrie P+13) construit în 1938. Stâlpi avariați la cutremurul din 1940, doar unul reparat, prăbușire totală la cutremurul din 1977, incendiu izbucnit după cutremur. Mai multe poze: https://www.flickr.com/photos/cutremur/albums/72157674935907325/

---

Strada Lipscani nr. 102 – Bloc Ferometal

Bloc P+5 cu 56 apartamente, construit în 1927, s-a prăbușit total la cutremurul din 1977.

Mai multe poze: https://www.flickr.com/photos/cutremur/albums/72157671566761793/

---

Strada Mântuleasa nr. 22

Bloc P+8 consruit în 1935, a suferit distrugeri și dislocări grave la cutremurul din 1977, fiind demolat ulterior. Nu am găsit poze.

---

Strada Pictor Grigorescu nr. 2

Bloc P+8 alipit de blocul Nestor, prăbușit parțial la cutremurul din 1977.

Mai multe poze: https://www.flickr.com/photos/cutremur/albums/72157675031809735/

---

Strada Poenaru Bordea nr. 18

Bloc P+7 cu 35 apartamente, construit în anii ’30, s-a prăbușit parțial la cutremurul din 1977.

---

Strada Poenaru Bordea nr. 20

Bloc P+7 cu 18 apartamente, construit în anii ’30, s-a prăbușit total la cutremurul din 1977.

---

Strada Popa Rusu nr. 11

Imobil P+2 consruit cu 17 apartamente, construit în 1932, s-a prăbușit total la cutremurul din 1977. Nu am găsit poze.

---

Strada Școalei nr. 2

Bloc P+7 cu 15 apartamente construit în 1937, s-a prăbușit partial la cutremurul din 1977.

Mai multe poze: https://www.flickr.com/photos/cutremur/albums/72157673716480992/

---

Strada Tudor Arghezi nr. 1

Bloc P+8 cu 38 apartamente construit în 1938, s-a prăbușit total la cutremurul din 1977.

Mai multe poze: https://www.flickr.com/photos/cutremur/albums/72157673750088161/

---

Imobile comuniste

Șoseaua Stefan Cel Mare nr. 33 – Bloc 30

Bloc P+8/9 construit în 1962. Scările centrale au 2/2/3/3 camere iar scările laterale au 1/2/2/3 camere. La parterul scării A (33 apartamente) se afla o agenție loto care a tăiat un stâlp de rezistență pentru a face loc unei mașini în vitrină. Din acest motiv la cutremurul din 1977 s-a sfărâmat parterul, coloana de garsoniere, o coloană de 2 camere și bucătăria celeilalte coloane de 2 camere au rămas înclinate către bulevard.

Blocul a fost reconstruit cu același număr de camere, singurele diferențe sunt lipsa balconului de la garsonieră și lipsa decorațiunilor la fațadă în dreptul bucătăriilor. Mai multe site-uri au scris GREȘIT că blocul a fost scurtat cu 1 scară.

Mai multe poze: https://www.flickr.com/photos/cutremur/albums/72157674936615746/with/30127049582

---

Bulevardul Păcii nr. 7 (actual Iuliu Maniu) – Bloc OD16 scara F

Bloc P+10 construit în 1974. Ultima scară (F) cu 44 apartamente s-a prăbușit total la cutremurul din 1977, răsturându-se către bulevard. Cauza: calitate slabă a betonului, din cauză că șeful de șantier a furat materiale.

Mai multe poze: https://www.flickr.com/photos/cutremur/albums/72157673749138711/

---

Centrul de Calcul MTTc

Imobil P+2 construit în 1968,

A fost reconstruit după cutremur într-un stil diferit.

Mai multe poze: https://www.flickr.com/photos/cutremur/albums/72157675032402835/with/52352402728

---

Bulevardul Brătianu (actual Nicolae Bălcescu) nr. ? – Bloc Carlton

Blocul Carlton era la momentul inaugurării, în 1936, cel mai înalt bloc de locuințe din București. Era alcătuit din mai multe corpuri de clădire:
turnul principal (central): 52,5 m. înălțime de la fundație, 47 m. de la sol (2S+P+12 etaje, 18×16 m. în plan)
aripa de pe Strada Regală: 30 m. (8 etaje)
aripa de pe Bd. Brătianu: 36,5 m. (7 etaje)
în spate era o sală de cinema, parțial conectată la restul clădirii.

Este singurul bloc care s-a prăbușit la cutremurul din 1940, cauzele prăbușirii blocului Carlton nu sunt cunoscute cu exactitate nici azi, diverse site-uri spun că unii stâlpi fuseseră sparți pentru a mări sala de cinema, altele că a fost de la început proiectat prost, cu stâlpii din spate sprijinindu-se pe grinzile sălii de cinema fără a avea continuitate către sol, altele că betonul avea slabă calitate, etc. Toate aceste considerente, combinate cu o acțiune a forțelor tăietoare ale cutremurului extrem de puternică, au dus inițial la rotirea și înclinarea semnificativă a blocului (cauzată și de ruperea presupusă a unor stâlpi la parter), și apoi prăbușirea sa completă (cu ruperea inițială a stâlpilor de la etajul 7).

Mai multe poze: https://www.flickr.com/photos/cutremur/albums/72157674935807515/with/52492454049

---

OLD TEXT

1940

1977

Din cele 33 clădiri prăbușite în București, 3 erau construite în perioada comunistă cu „defecte”: o scară a blocului 30 de pe strada Ștefan Cel Mare colț cu Lizeanu cu o agenție loto la parter care a spart un stâlp de rezistență pentru a face loc unei mașini în vitrină, și scara F a blocului OD16 de pe Bulevardul Armata Poporului (azi Iuliu Maniu) unde șeful de șantier a furat ciment, blocul fiind construit mai mult din nisip, a 3-a clădire prăbușită fiind Centrul de Calcul al Ministerului Transporturilor. Toate 3 fiind reconstruite într-un stil diferit față de cel original.

Blocuri avariate în București

Alte sute de blocuri au fost avariate și cârpite în grabă la ordinele lui Nicolae Ceaușescu pentru a ascunde avariile și a le aduce la starea dinainte de cutremur, NU consolidate pentru a corespunde normelor seismice actuale. Avariile suferite la cutremur plus infiltrațiile de apă în crăpături le aduc în pericol iminent de prăbușire la următorul cutremur.

---

Bulevardul Gheorghe Magheru nr. 12-14 – bloc ARO/Patria

Blocul Aro/Patria a fost construit între 1929-1931 (1931-1933 conform listei Monumentelor Istorice) de Horia Creangă (nepotul lui Ion Creangă), fiind prima realizare majoră a modernismului românesc. Cinematograful Patria (denumit așa începând cu 1948), aflat la parterul clădirii, a fost inaugurat în 1935, având la momentul dării în folosință o „instalație electrică și de aer condiționat” și o capacitate de 1200 de locuri. În 1937 și 1938 au avut loc aici concerte ale Filarmonicii Române, avându-l ca dirijor pe George Enescu. A trecut atât prin:

• cutremurul din 1940 – cu avarii destul de minore față de alte clădiri din interbelic: câteva grinzi și stâlpi afectați;
• un incendiu la balconul cinematografului în 1942, izbucnit datorită instalațiilor electrice;
• cutemurul din 1977 – cu avarii majore: stâlpi distruși prin forfecare la etajul I și alți stâlpi avariați. 

Șef de proiect al consolidării, imediat după cutremurul din 1977, a fost ing. Gheorghe Ursu. După ședința din 4 iulie 1977 la care a participat, în care Nicolae Ceaușescu ordona sistarea tuturor lucrărilor de consolidare a clădirilor afectate și simpla acoperire a fisurilor prin renovare, a fost revoltat. A afirmat că va cămășui doi stâlpi în plus față de ce i se permisese, chiar dacă va suporta costul din propriul salariu, dar a fost împiedicat. În mod anonim, a trimis la Radio Europa Liberă o scrisoare în care povestea ședința de pe 4 iulie și implicațiile potențial criminale ale ordinului. Securitatea a reușit în 1985 să îl identifice ca semnatar al scrisorii, l-a torturat timp de 2 luni și apoi l-a ucis. Până în prezent, nimeni nu a fost tras la răspundere pentru asta. Citește mai mult despre Gheorghe Ursu AICI. În prezent blocul este încadrat în clasa I de risc seismic. Cinematograful a fost închis în anul 2015.

Urmărește acest video făcut din dronă, în martie 2022, cu Blocul Aro, pentru a îți da seama de starea acestuia.

---

Bulevardul Gheorghe Magheru nr. 10 – Hotel Ambasador

Imobil P+12 construit în perioada 1936-1937, fiind inițial proiectat ca imobil de locuințe de arh. aromân Arghir Culina. Crăpăturile cauzate de cutremurele din 1940 și 1977 pot fi observate cu ochiul liber pe fațada din travertin. În 1977 au mai apărut avarii și la anumiți stâlpi de la etajele 1 și 3, precum și la casa scării sau la rostul de dilatare. La acest hotel au fost cazate anumite delegații de experți străini veniți să evalueze efectele cutremurului din 1977. În prezent este încadrat în clasa II de risc seismic.

---

Bulevardul Gheorghe Magheru nr. 43 – Bloc Palladium/Turist

Bloc P+9 cu 48 apartamente, construit în 1934-1936, la parter se afla Berăria Turist. Nu a fost afectat puternic de cutremur din 1940, dar cutremurul din 1977 l-a dus aproape de o prăbușire parțială, a frontului dinspre Piața Romană. După cutremur s-a luat decizia demolării parțiale a acestei părți vulnerabile, schimbându-se substanțial forma clădirii, care se întindea până la intrarea în clădirea sediul de bancă din prezent.

---

Bulevardul Nicolae Bălcescu nr. 24 – Bloc Pherekyde

Bloc P+12 cu 119 apartamente, construit în 1928. A suferit avarii parțiale la cutremurul din 1940 și avarii majore la coloane, grinzi și zidărie la cutremurul din 1977. A fost reparat după cutremur și consolidat în 2011.

---

Bulevardul Nicolae Bălcescu nr. 25 – Bloc Wilson

A fost construit în 1933, având 2 subsoluri, parter și 11 etaje. Cutremurul din 1940 i-a produs avarii parțiale. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, la ultimul nivel al clădirii se instalase o platformă de apărare antiaeriană, a cărei greutate a stat la baza prăbușirii parțiale a acoperișului în timpul cutremurului din 1977. Din cauza cedării stâlpilor de la parter, două rânduri de garsoniere s-au prăbușit. Ulterior, clădirea a fost refăcută, forma convexă de pe colț devenind concavă, după cum se poate observa în fotografii. Clădirea a fost de asemenea consolidată în mai multe etape (1994 conform AMCCRS, dar și în perioada 2002-2006). Mai multe poze: https://www.flickr.com/photos/cutremur/albums/72157673667173961/

---

Bulevardul Nicolae Bălcescu nr. 26 – Palatul Societății Acțiunea Economică a României

A fost construit în anii 20 în stil neo-românesc, având 5 etaje + mansardă. Cutremurul din 1977 a produs avarii la bowindow-uri și la balcoanele superioare cu foișoare, care au fost date jos. Fațada și acoperișul au fost reconstruite fără aceste bowindow-uri.

Mai multe poze: https://www.flickr.com/photos/cutremur/albums/72157673749221391/

---

Bulevardul Nicolae Bălcescu nr. 30

Bloc subsol + parter magazine + 6/7/8 etaje + mansardă, cu 25 apartamente, construit în 1936. La cutremurul din 1977 a suferit avarii minore/moderate la coloane și grinzi. A fost reparat după cutremur.

Are cineva explicații pentru Dacia 1300 din poză, distrusă în parcarea din față la „Bloc Unic” care nu a suferit avarii?

---

Calea Dorobanților nr. 5-7 – Hotel Dorobanți

Imobil P+18, inaugurat în 1976, a suferit avarii în timpul cutremurului din 1977, sub forma crăpăturilor în formă de X ale pereților. Mai multe poze: https://www.flickr.com/photos/cutremur/albums/72157671566827113/

---

Calea Victoriei nr. 35 – Palatul Telefoanelor

Imobil art deco P+10 cu înălțimea de 52,5 metri, a fost cea mai înaltă clădire din București din 1934 până în 1956. Structura sa de rezistență este din profile metalice dându-i flexibilitate.

În condițiile perioadelor lungi predominante ale cutremurului din 1977 (evidențiate de unica înregistrare de la stația INCERC), această structură metalică a oscilat puternic, spre o cvasi-rezonanță, astfel încât anvelopa exterioară rigidă din piatră a interacționat defavorabil și s-a fisurat. Un efect negativ important a fost ca bateriile de acumulatori s-au răsturnat iar comunicațiile telefonice s-au întrerupt până ce s-au redirecționat legăturile către centralele districtuale.

Structura a fost rigidizată cu diagonale puternice din profile metalice, care au fost vizibile mult timp la parter. În anii 2000 s-a efectuat consolidarea majoră, prin introducerea unor pereți și a unor nuclee de beton armat.

Mai multe poze: https://www.flickr.com/photos/cutremur/albums/72157671567194313/

---

Calea Moșilor nr. 133

Bloc P+7 cu 22 apartamente, construit în 1938, A suferit avarii la bowindouri la cutremurul din 1977, În prezent e încadrat în clasa risc seismic II.

---

Calea Victoriei nr. 112

Bloc subsol + parter+mezanin magazine + 5/6/7 etaje + mansardă, cu 27 apartamente, construit în 1939. La cutremurul din 1977 a suferit avarii majore la coloane, grinzi și zidărie, a fost reparat după cutremur, iar azi e încadrat în clasa risc seismic 1.

---

Strada Anastasie Simu nr. 6 – Bloc Simu/Lido/Peco

A fost construit în perioada interbelică (în 1935). Cutremurul din 1977 a cauzat prăbușirea jumătății sale dinspre actuala Str. Benjamin Franklin. Ulterior blocul a fost refăcut prin imitare (în decursul unui an și jumătate) – deși basorelieful care trebuia să însoțească muza ce are Muzeul Simu în spate, din partea dreaptă a clădirii, a devenit un personaj simbolic pentru epoca socialistă. Blocul este încadrat în prezent în clasa II de risc seismic.

Mai multe poze: https://www.flickr.com/photos/cutremur/albums/72157671566404603/

Strada Galați nr. 33 (actual Vasile Lascăr)

Bloc P+6 cu 30 apartamente, construit în 1936, s-a prăbușit parțial la cutremurul din 1977, a fost refăcut după cutremur.

---

Strada Ion Brezoianu nr. 9

Bloc P+6 construit în 1932, a suferit avarii la cutremurul din 1977.

---

Strada Jules Michelet nr. 1 – Bloc Mercerie

Bloc P+6/7 etaje + mansardă, cu 17 apartamente, construit în 1937.

Fațada exterioară i-a fost destul de puternic afectată de cutremurul din 1977. Crăpăturile în formă de X (specifice efectului forțelor de forfecare generate de cutremur asupra pereților clădirilor) pot fi vizibile și astăzi. Este încadrată în clasa I de risc seismic.

Mai multe poze: https://www.flickr.com/photos/cutremur/albums/72157675032784085/

---

Strada Luigi Cazzavillan nr. 15

Bloc P+5, construit în 1922, a suferit avarii la bowindou.

Mai multe poze: https://www.flickr.com/photos/cutremur/albums/72157675032827245/

---

Strada Știrbei Vodă nr. 20

Bloc P+6+M1 cu 33 apartamente, construit în 1935, a suferit avarii la ultimul etaj și mansardă.

---

Strada Tache Ionescu nr. 8 – Bloc Gălășescu/Podgoria

Bloc P+11 cu 51 apartamente, construit în 1938. În 1940 i-au fost avariați câțiva stâlpi de la parter. Proprietarul a cerut Prof. Aurel Beleș consolidarea lor, dar nu și a altora. Stâlpii s-au consolidat prin aplicarea pe contur de corniere de oțel și zăbreluțe transversale, pentru confinare. În 1977, stâlpii de la fațadă, aparent neavariați în 1940, s-au forfecat si au fost cămășuiți.

Strada Boteanu – Biserica Boteanu

A fost construită, în structura actuală, între 1908 – 1911. Cutremurul din 1940 a dus la prăbușirea turlelor Bisericii, construindu-se cupole direct peste baza turnurilor. În 1977 biserica nu a avut de suferit. În 2012 au fost demarate lucrări de consolidare a bisericii și de ridicare a celor trei turle la înălțimea de dinainte de 1940.

Mai multe poze: https://www.flickr.com/photos/cutremur/sets/72157676950425517/

---

Alte imobile avariate

Ateneul Român – avarii moderate în 1940, nu se cunosc avarii din 1977.

Hotel Dunărea – avarii moderate în 1940, nu se cunosc avarii din 1977

Hotel Splendid (imobil P+6 construit în 1898), la cutremurul din 1940 au fost probleme de fundație, crăparea unui colț, crăpături la etajele inferioare. Bombardamentele din 1944 au distrus complet Hotelul Splendid Parc (alt imobil P+6 construit în 1935) și parțial Hotelul Splendid, fiind demolat ulterior.

Palatul CEC – avarii moderate în 1940, nu se cunosc avarii din 1977.

Palatul Poștelor – avarii moderate în 1940, nu se cunosc avarii din 1977.

Voi continua lista în viitor…