Lista blocurilor prăbuşite / avariate la cutremurele din 1940 şi 1977

Blocuri avariate în Bucureşti

Alte sute de blocuri au fost avariate şi cârpite în grabă la ordinele lui Nicolae Ceauşescu pentru a ascunde avariile şi a le aduce la starea dinainte de cutremur, NU consolidate pentru a corespunde normelor seismice actuale. Avariile suferite la cutremur plus infiltraţiile de apă în crăpături le aduc în pericol iminent de prăbuşire la următorul cutremur.

Bulevardul Gheorghe Magheru nr. 12-14 – bloc ARO/Patria

Blocul Aro/Patria a fost construit între 1929-1931 (1931-1933 conform listei Monumentelor Istorice) de Horia Creangă (nepotul lui Ion Creangă), fiind prima realizare majoră a modernismului românesc. Cinematograful Patria (denumit așa începând cu 1948), aflat la parterul clădirii, a fost inaugurat în 1935, având la momentul dării în folosință o „instalație electrică și de aer condiționat” și o capacitate de 1200 de locuri. În 1937 și 1938 au avut loc aici concerte ale Filarmonicii Române, avându-l ca dirijor pe George Enescu. A trecut atât prin:

• cutremurul din 1940 – cu avarii destul de minore față de alte clădiri din interbelic: câteva grinzi și stâlpi afectați;
• un incendiu la balconul cinematografului în 1942, izbucnit datorită instalațiilor electrice;
• cutemurul din 1977 – cu avarii majore: stâlpi distruși prin forfecare la etajul I și alți stâlpi avariați. 

Șef de proiect al consolidării, imediat după cutremurul din 1977, a fost ing. Gheorghe Ursu. După ședința din 4 iulie 1977 la care a participat, în care Nicolae Ceaușescu ordona sistarea tuturor lucrărilor de consolidare a clădirilor afectate și simpla acoperire a fisurilor prin renovare, a fost revoltat. A afirmat că va cămășui doi stâlpi în plus față de ce i se permisese, chiar dacă va suporta costul din propriul salariu, dar a fost împiedicat. În mod anonim, a trimis la Radio Europa Liberă o scrisoare în care povestea ședința de pe 4 iulie și implicațiile potențial criminale ale ordinului. Securitatea a reușit în 1985 să îl identifice ca semnatar al scrisorii, l-a torturat timp de 2 luni și apoi l-a ucis. Până în prezent, nimeni nu a fost tras la răspundere pentru asta. Citește mai mult despre Gheorghe Ursu AICI. În prezent blocul este încadrat în clasa I de risc seismic. Cinematograful a fost închis în anul 2015.

Urmărește acest video făcut din dronă, în martie 2022, cu Blocul Aro, pentru a îți da seama de starea acestuia.

Strada Luigi Cazzavillan nr. 15

Bloc P+5, construit în 1922, a suferit avarii la bowindou.

Mai multe poze: https://www.flickr.com/photos/cutremur/albums/72157675032827245/

Strada Ştirbei Vodă nr. 20

Bloc P+6+M1 cu 33 apartamente, construit în 1935, a suferit avarii la ultimul etaj şi mansardă.

Strada Tache Ionescu nr. 8 – Bloc Gălășescu/Podgoria

Bloc P+11 cu 51 apartamente, construit în 1938. În 1940 i-au fost avariați câțiva stâlpi de la parter. Proprietarul a cerut Prof. Aurel Beleș consolidarea lor, dar nu și a altora. Stâlpii s-au consolidat prin aplicarea pe contur de corniere de oțel și zăbreluțe transversale, pentru confinare. În 1977, stâlpii de la fațadă, aparent neavariați în 1940, s-au forfecat si au fost cămășuiți.

Strada Boteanu – Biserica Boteanu

A fost construită, în structura actuală, între 1908 – 1911. Cutremurul din 1940 a dus la prăbușirea turlelor Bisericii, construindu-se cupole direct peste baza turnurilor. În 1977 biserica nu a avut de suferit. În 2012 au fost demarate lucrări de consolidare a bisericii și de ridicare a celor trei turle la înălțimea de dinainte de 1940.

Mai multe poze: https://www.flickr.com/photos/cutremur/sets/72157676950425517/

Alte imobile avariate

Ateneul Român – avarii moderate în 1940, nu se cunosc avarii din 1977.

Hotel Dunărea – avarii moderate în 1940, nu se cunosc avarii din 1977

Hotel Splendid (imobil P+6 construit în 1898), la cutremurul din 1940 au fost probleme de fundație, crăparea unui colț, crăpături la etajele inferioare. Bombardamentele din 1944 au distrus complet Hotelul Splendid Parc (alt imobil P+6 construit în 1935) şi parţial Hotelul Splendid, fiind demolat ulterior.

Palatul CEC – avarii moderate în 1940, nu se cunosc avarii din 1977.

Palatul Poştelor – avarii moderate în 1940, nu se cunosc avarii din 1977.

Voi continua lista în viitor…

Blocuri prăbuşite / avariate în judeţul Prahova

În Prahova, la cutremurul din 1977 s-a prăbuşit un cămin de nefamilişti în Plopeni şi multe clădiri au fost avariate. Toate blocurile din cartierele Andrei Mureşanu şi Nord construite înainte de introducerea normelor seismice din 1963, din zidărie portantă fără stâlpi de beton, le-au fost căptuşite colţurile cu beton. Sursa: ph-online.ro şi republikanews.ro. Mai multe poze: https://gazetaph.ro/cutremurul-din-4-martie-1977-in-prahova-galerie-foto-28-de-poze-mrturie-3/

Cămin nefamilişti Plopeni

Singura clădire din Prahova prăbuşită la cutremurul din 1977, ucigând câteva zeci de oameni care se găseau la seara în imobil, în jur de 30, după anumite mărturii ale vremii. Nu există, însă, date clare despre această dramă, presa vremii nelăsând în urmă vreo cifră statistică privind clădirile dărâmate și viețile omenești pierdute sau numărul răniților în județul Prahova.

Palatul Culturii Ploieşti

Imobilul P+2E+M a fost construit pentru a servi ca Palat al Justiţiei. Construcţia a început început în 1906 dar a fost oprită din lipsă de fonduri, reluată în 1924, inaugurat pe 26 noiembrie 1933. În perioada comunistă a devenit Palatul Culturii. La cutremurul din 1977 a suferit avarii la pereţii interiori şi exteriori.

Pasajul Cooperativa

Imobil P+2+M construit probabil în 1895. La cutremurul din 1977 a suferit avarii la mansardă. A fost demolat după cutremur, pe locul lui se află Strada Constantin Dobrogeanu Gherea.

Căminul Învăţătorilor Prahoveni

Imobil P+3+M al cărui calcan sudic al mansardei s-a prăbuşit peste casa alăturată, ucigând proprietarul (după spusele bunicului meu). Crăpături în diagonală sunt vizibile şi azi pe faţadă: https://maps.app.goo.gl/AK5pcB6e6q11BMtR6. Clădirea a fost abandonată şi ocupată de oamenii străzii în anii 2000, în jur de 2010 a intrat în renovare, acoperişul fiind dat jos, apoi a fost abandonată din nou.

Bloc Toboc

Bloc P+3 construit în 1924, calcanul de la pod s-a prăbuşit la cutremurul din 1977.

Bloc din zidărie fără stâlpi

GazetaPH scrie că ar fi din cartier Ploieşti-Nord. Am cercetat toate blocurile bară cu tronsoane decalate, şi niciunul nu seamănă cu poza. Toate blocurile construite în cartierele Andrei Mureşanu şi Nord în 1960-1964 din cărămidă fără stâlpi de beton, după cutremurul din 1977 le-au fost căptuşite colţurile cu stâlpi de beton.

Bloc P+3

Copertina de deasupra intrării s-a dislocat de bloc. Această poză apaze pe mai multe site-uri ca fiind din Valea Călugărească, dar cercetările personale arată că la momentul cutremurului din 1977 nu exista niciun bloc cu mai mult de 1 etaj. Unde a fost făcută poza?

Bloc 149 şi 162 de pe Strada Mărăşeşti

2 blocuri P+10 construite în 1976 au fost printre cele mai avariate din Ploieşti, nu ştiu dacă avariile au avut loc la cutremurele din 1977, 1986 sau 1990, dar ştiu că în 1991 locatarii au fost mutaţi în blocurile nou finalizate de pe Strada Eroilor, şi blocurile au fost consolidate.

Bloc A6 Câmpina

Bloc P+10 cu 176 apartamente, construit în 1966, este cel mai grav avariat bloc din Câmpina, avarii mai reduse se pot observa şi la blocul P1 (identic). Ciudat e că blocurile P2-P4 nu au avarii vizibile.

Muzeul Nicolae Iorga – Vălenii de Munte

Imobil din zidărie fără stâlpi, reconstruit integral după cutremur.