Sari la conținut

Cum să găsiţi un bloc rezistent la cutremur

Capitole: istoria cutremureloristoria normelor seismicesfaturi să găsiţi un bloc mai rezistent – ce trebuie să faci la cutremur

Bucureştiul are peste 9000 blocuri comuniste, din care mai puţin de 300 au fost expertizate şi încadrate în clase de risc seismic (majoritatea blocurilor de pe lista imobilelor expertizate sunt interbelice/antebelice). În majoritatea oraşelor, numărul clădirilor expertizate e sub 5%, restul nu sunt „fără bulină” ci nu se cunoaşte riscul fiindcă nu au fost expertizate.

Observ o diferenţă bruscă între preţurile apartamentelor <1977 şi >1977, diferenţă până la 20% în Bucureşti şi alte oraşe din Muntenia şi Moldova (în Oltenia şi Transilvania cutremurele se resimt la intensitate mai mică iar riscul de avarii e mai mic).

Observ persoane care întreabă în ce cartiere găsesc blocuri după 1977 (pentru aceştia am făcut www.hartablocuri.ro cu anul aproximativ al construcţiei blocurilor din toate oraşele). Unii cred că toate blocurile de până în 1977 vor pica iar toate blocurile de după 1977 sunt sigure. GREŞIT!

La un cutremur de 7 grade majoritatea blocurilor vor rezista dar printre cele care se vor prăbuşi pot fi atât unele blocuri construite înainte de 1977, cât şi unele din 1977-1990, chiar şi unele de după 1990 construite haotic pentru profitul dezvoltatorului.

Istoria cutremurelor din România

1977 earthquake shake mapMagnitudinea cutremurelor se măsoară pe scara Richter la epicentru, intensitatea se măsoară pe scara Mercalli şi depinde de locaţia unde te afli. Avarii apar în arealul cu intensitate VII+ (portocaliu în harta de mai jos pentru cutremurul din 1977).

Cel mai puternic cutremur pe teritoriul României a avut loc la 14 octombrie 1802 pe stil vech (stil vechi) / 26 octombrie 1802 (stil nou), magnitudine estimată 7,9 – 8,2 grade Richter şi adâncime estimată 150 km. Unda sa de șoc s-a simțit și în Moscova, Sankt Petersburg, Insula Creta și Marea Egee. Cutremurul a ținut 2 minute și 30 de secunde. În București, multe clădiri au căzut. Turnul Colței s-a prăbușit parțial.

Alt cutremur puternic a avut loc pe 11 ianuarie 1938 (stil vechi) / 23 ianuarie 1838 (stil nou), magnitudine estimată 7,5 Mw, adâncime nespecificată.

În Țara Românească s-au prăbușit 217 biserici, cele mai multe în Râmnicu Vâlcea și Craiova. În București, conform unui raport oficial, s-au prăbușit 36 de clădiri inclusiv Hanul lui Manuc și Biserica Sf. Silvestru. La data de 13 ianuarie 1838, Manolache Florescu, șeful poliției București, a prezentat un raport ce arăta că 8 persoane au murit și alte 11 persoane au fost rănite. Ulterior, raportul a fost revizuit și a arătat că 73 de persoane au fost ucise și 14 rănite. Chateaugiron, consulul francez la București, a raportat că au murit peste 720 de persoane, și că „dezastrele cauzate în acest oraș de acest eveniment sunt imense și nu pot fi evaluate”.


Cutremurul din 10 noiembrie 1940 s-a produs la ora 03:39 dimineața, magnitudine 7,4 grade Richer (7,7 Mw) şi 133 km adâncime. Un singur bloc s-a prăbuşit în Bucureşti: Carlton, alte zeci de blocuri au fost avariate. Majoritatea pagubelor s-au înregistrat în Moldova şi Basarabia.

Informaţiile referitor la pagube au fost cenzurate datorită războiului, cifra precisă a victimelor a fost doar estimată la 1000 morţi şi 4000 răniţi. În 1982, memoriile publicate de vicepremierul României la momentul evenimentului, indicau 593 de morţi şi 1271 de răniţi în toată ţara.


Cutremurul din 4 martie 1977 s-a produs la ora 21:22:22, magnitudine 7,2 grade Richer (sau 7,4) şi 94 km adâncime, deşi mai mic, a fost resimţit cu intensitate mai mare şi a produs mai multe pagube decât cutremurul din 1940, datorită adâncimii mai mici a propagat unda de şoc către Bucureşti unde s-au prăbuşit 33 clădiri mari (3 comuniste şi restul interbelice), unele avariate de cutremurulul din 1940.

Oficial au fost 1578 morţi din care 1424 în Bucureşti, plus circa 11300 răniţi în toată ţara. Articol dedicat: Lista blocurilor prăbuşite / avariate cu poză şi o scurtă descriere la fiecare.

Aici e un document despre blocurile prăbuşite sau avariate în 1940 şi 1977 (autor necunoscut).

Poze făcute la 1 lună după cutremur pe pagina de Facebook Muzeul Cineastului Amator.


Cutremurul din 31 august 1986 s-a produs la ora 00:28, magnitudine 7,1 grade Richter, adâncime de 131,4 km. Cea mai afectată regiune a fost Focșani-Bârlad, unde intensitatea seismului a fost de VIII grade pe scara Mercalli, provocând prăbușirea unei biserici.

În România au fost 8 morţi (niciunul în București) și 317 răniţi, în principal datorită pagubelor elementelor non-structurale (tencuială căzută).

În Republica Moldova, în regiunea Chișinău-Kagul au fost consemnate 2 morţi, 558 răniţi, 12.500 sinistraţi şi 55.000 case avariate. În Chișinău există anumite mențiuni neoficiale cu privire la prăbușirea a 4 blocuri de locuințe, rezultând aproximativ 100 de victime, dar aceste informații nu sunt validate de informațiile oficiale.


3 cutremure consecutive s-au produs pe 30-31 mai 1990, la o adâncime de 89 km. Primul cutremur s-a produs la ora locală 30 mai 14:40:06, magnitudine 6,9 grade Richter, urmat de peste 80 de replici în următoarele 13 ore. pe 31 mai ora 3:17:00 a avut loc al doilea cutremur cu magnitudinea de 6,4 grade Richter. După 3 secunde, s-a produs și al treilea seism (6,1 Mw), toate 3 fiind resimţite cu intensitate VII.

În România au fost 8 morţi şi 362 răniţi. În RSS Moldovenească au fost 4 morţi şi zeci de răniţi. În nordul Bulgariei, o persoană a murit în urma unui atac de cord.

Cutremure se produc şi în regiunea Banat, cel mai puternice fiind pe 12 iulie 1991 (5,7 Mw, adâncime 11 km) şi 2 decembrie 1991 (5,6 Mw, adâncime 9 km), fiind cutremure de suprafaţă, au fost resimţite cu intensitate VIII doar pe o rază de câteva zeci de km.


O serie de cutremure s-au produs în februarie 2023 în Oltenia, cel mai puternic a avut loc pe 14 februarie 2023, având magnitudine 5,7 Mw Richer şi intensitate VII, producând numeroase avarii în judeţele Gorj, Hunedoara, Caraş-Severin dar şi în Serbia, determinând specialişii să redeseneze harta seismică a României.


Dacă România ar fi lovită azi de un cutremur identic ca magnitudine, adâncime şi oră ca cel din 1977, ne putem aştepta la 5.000 – 10.000 morţi (estimare personală fără bază ştiinţifică), în orice caz pagubele vor fi mai mari ca în 1977 fiindcă starea clădirilor s-a degradat între timp. Majoritatea blocurilor vor supravieţui, dar printre blocurile prăbuşite se pot număra blocuri din fiecare generaţie, <1963, 1963-1977, 1977-1990, >2000 iar lumea va realiza în sfârşit că anul construcţiei nu oferă garanţie 100%, lucrurile depind de cum a fost întreţinut blocul, pereţi sparţi, şi de NOROC.

Nimeni nu poate prezice numărul real de clădiri care se vor prăbuşi sau numărul de victime deoarece va depinde de magnitudine, adâncime, durată, oră, etc. Un cutremur iarna va amplifica numărul de victime, deoarece supravieţuitorii pot muri de frig înainte să fie salvaţi. Un cutremur dimineaţa sau noaptea va produce mai puţine victime, majoritatea fiind în casele lor sau la muncă. Un cutremur seara va produce mai multe victime, mulţi vor fi loviţi de geamuri sparte şi cărămizi în centrul vechi din Bucureşti unde sunt majoritatea clădirilor periculoase, cu magazine şi restaurante pline în fiecare seară.

Deşi nu este o regulă, există probabilitate mai mare ca următorul cutremur major să se producă pe falia de 130-140 km adâncime şi să se resimtă mai putermic în Moldova decât la Bucureşti, decât pe falia de 90-100 m adâncime.

Care vor fi oare efectele cutremurului următor asupra preţurilor imobiliare? Cel mai probabil toată piaţa va scădea, dar unii spun că dacă se vor prăbuşi suficiente blocuri şi stocul de locuinţe va fi redus semnificativ, cele care au scăpat fără avarii pot să crească preţurile. Este posibil să reapară teama de a locui la bloc, ceea ce face mai profitabile investiţiile în terenuri de casă.

Tot ce putem face e să ne rugăm să nu avem cutremure peste 7 grade. Poate un cutremur de 6-7 grade asemănător cu cele din 1986 şi 1990, care să producă avarii fără prea multe victime, ne-ar fi de ajutor să ne arate adevărul, să trezească autorităţile să expertizeze TOATE blocurile (vechi şi noi) pentru a stabili riscul seismic, să determine proprietarii imobilelor Rs I şi II să îşi dea acordul pentru consolidare, iar autorităţile vor înceta să dea autorizaţii de construcţie pentru blocuri care se abat de la lege.

INFP a făcut această hartă cu blocurile prăbuşite sau avariate la fiecare cutremur. Observaţi că majoritatea erau în zona Calea Victoriei – Bulevardele Nicolae Bălcescu şi Magheru – Piaţa Rosetti şi aveau peste 8 etaje.

Istoria normelor seismice

Progresul tehnologic de la sfârşitului secolul 19, în special inventarea ascensorului şi betonului armat a dat startul construcţiei de clădiri din ce în ce mai înalte. La începutul secolului 20 diverse ţări au reglementat folosirea betonului armat.

După cutremurul din San Francisco (1906) au apărut primele reglementări seismice din lume, după cutremurul din Messina (1908) au apărut reglementări şi în Europa. În România s-a publicat abia în 1927 traducerea normelor de proiectare germane din 1925, scrise pentru clădiri de maxim 30 metri înălţime într-o ţară fără cutremure puternice (sursa: we-better.com).

Perioada interbelică a fost un boom imobiliar, investitorii cumpărau case în zonele centrale pe care le demolau şi înlocuiau cu blocuri cu până la 12 etaje. În spatele faţadelor Art Deco adeseori simetrice şi cu elemente repetitive se ascund compartimentări dezordonate. Arhitecţii interbelici puneau accent pe a satisface dorinţele investitorilor şi nu pe respectarea normelor, proiectând blocuri care să umple în întregime parcelele de teren, adeseori cu forme neregulate. Stâlpii subdimensionaţi şi nealiniaţi în plan orizontal, uneori nici în plan vertical datorită etajelor superioare retrase, plus faţadele cu bovindouri şi alte decoraţiuni grele, le-au făcut vulnerabile la cutremure.

blocul Carlton blocul Belvedere

Diverse recomandări seismice au apărut încă din anii ’40, dar ele nu au fost obligatorii.

Blocurile comuniste din anii 1950 se construiau solid, cu pereţi de cărămidă plină de 30-40 cm grosime, stâlpi de beton doar la blocurile de peste 5 etaje.

După 1958 pentru reducerea costurilor şi mărirea producţiei, majoritatea blocurilor s-au făcut cu stâlpi din beton subdimensionaţi, pereţi principali de 20 cm si interiori de 10 cm, din cărămidă cu goluri, acestea au suferit cele mai mari avarii, cel puţin în Ploieşti toate blocurile din 1958-1963 cu 7-9 etaje plus unele blocuri cu 3-4 etaje au fost expertizate şi încadrate în clasele I şi II de risc seismic. În Bucureşti s-au construit mult mai multe blocuri turn însă doar o mică parte au fost expertizate.

Normele seismice obligatorii s-au introdus în România prima dată în 1963, datorită cutremurului de la Skopje, inspirate din normele americane şi sovietice unde se produc cutremure de suprafaţă, fără a se cunoaşte multe despre cutremurele de adâncime din zona Vrancea. Normele au fost actualizate în 1970, 1978-1981, 1996, 2006, 2013 (sursa: revistaconstructiilor.eu şi Cod proiectare seismica.pdf – pagina 62).

Astfel, toate blocurile construite după 1963 au fost din cărămidă cu stâlpi de beton cu rezistentă mărită, din beton monolit sau prefabricate de beton. Blocurile pe cadre (stâlpi şi grinzi de beton şi pereţi de BCA) au apărut în anii ’70.

La cutremurul din 1977 s-a observat că normele din 1963 au protejat de avarii blocurile cu maxim 4 etaje, dar nu şi unele blocuri turn, în special celor cu parter flexibil (magazine), unde au apărut numeroase crăpături în stâlpi, căptuşiţi după cutremur. Cutremurul din 1977 pus capăt construcţiei de blocuri monolit turnate în cofraje glisante, fiindcă unele au avut defecte de execuţie şi au suferit avarii, dar asta NU înseamnă că blocurile din 1964-1977 din panouri prefabricate sau stâlpi de beton şi pereţi de cărămidă sunt nesigure. Majoritatea blocurilor de 4 etaje se construiau din panouri prefabricate fără stâlpi, de asemenea au suferit crăpături la îmbinările pereţilor, lucru normal care nu reprezintă pericol, armătura ţine blocul în picioare. Blocurile în care s-au sesizat avarii au fost expertizate şi încadrate în clasele II şi III de risc seismic.

Nicolae Ceauşescu a promis iniţial consolidarea tuturor clădirilor afectate până în mai 1977, lucru imposibil dpdv tehnic. Nicolae Ceauşescu convoacă o şedinţă urgentă în București. Pe 4 iulie, circa 300 de persoane (ingineri, arhitecţi, lideri de partid şi ai administraţiei locale), sunt strânşi într-o sală din spatele CC şi li se ordonă de către Ceauşescu să sisteze toate lucrările de consolidare la clădirile afectate de cutremur, să se rezume la cârpeli care pot fi finalizate până în august 1977 şi a aduce clădirile la starea dinainte de cutremur, NU consolidate pentru a corespunde normelor seismice actuale. Numai în Capitală, peste 10.000 de clădiri au fost lăsate astfel în vulnerabilitate. Dar sunt cunoscute blocuri la care reparaţiile au continuat în secret până în 1979. Matei de la Re:Rise a publicat în premieră în 2022 stenograma completă a sedinţei: ordinulcriminal.ro.

Normele de proiectare au fost îmbunătăţite în 1978 şi 1981, dar calitatea execuţiei s-a degradat către sfârşitul anilor 1980 datorită stării de austeritate. Renovarea apartamentelor a scos la iveală bucăţi de lemn, ziare şi nisip unde trebuia turnat beton, panouri prefabricate sudate necorespunzător, constructorii furau materiale, etc. La cutremurele din 1986 şi 1990 au apărut mici crăpături în unele blocuri înalte. Majoritatea blocurilor construite după 1977 care au fost expertizate, sunt încadrate în clasa III de risc seismic adică pot suferi avarii doar la elemente nestructurale.

În concluzie: până în 1963 blocurile NU au fost proiectate să reziste la cutremure ci doar la gravitaţie, doar norocul a făcut ca majoritatea să reziste. Blocurile construite în 1963-1990 au fost proiectate să reziste la forţele pe care le-ar genera un cutremur de până la 8 grade. Dar câte din ele vor mai rezista? Se zvoneşte că blocurile comuniste au garanţie de 50 ani, însă pot rezista şi sute de ani dacă ar fi întreţinute corespunzător, ceea ce nu se întâmplă în România, mai ales după 1990 mulţi pereţi au fost sparţi de nevoile de recompartimentare a apartamentelor şi spaţiilor comerciale. În teorie pot fi sparţi doar pereţii de 5 cm care îmbracă ţevile din baie şi bucătărie, sau cei de la debaralele care nu sunt pe linia stâlpilor. Pereţii de 7-10 cm care despart camerele nu susţin greutatea blocului dar fiind între stâlpi, au şi ei un rol în a prelua forţele laterale la cutremur. PRO TV a arătat cazuri în care au spart chiar pereţi de rezistenţă.

Exemplu: în Santander, Spania au apărut crăpături în faţada unui bloc P+5 în timpul renovărilor la barul de la parter, iar pe 19 iulie 2017 blocul s-a prăbuşit la 9 ore după evacuarea locatarilor (ştire + video).

În România nu au fost deocamdată prăbuşiri în timpul renovărilor, dar la următorul cutremur de peste 7 grade unele blocuri (chiar şi construite după 1977) se pot prăbuşi din cauza structurii slăbite de renovările haotice (ca Lizeanu prăbuşit în 1977 din cauza agenţiei loto de la parter care a spart un stâlp de rezistenţă ca să facă loc unei maşini).

Aţi crede că niciun bloc comunist nu mai e sigur ci doar cele noi. GREŞIT din nou. Conform legilor de după 2000 (unde pot găsi legea exactă?) în teorie blocurile trebuie proiectate să reziste la cutremure de până la 8,5 grade, dar în practică fiecare proiectează cum vrea, pentru a îşi maximiza profitul.

PRO TV a difuzat în 2010 seria de reportaje „Există viaţă după cutremur” arătând cum statul girează abaterile de la lege. Unii dezvoltatori imobiliari, după ce au obţinut dubios autorizaţii de construcţie pentru proiecte care deja încălcau legea, au modificat proiectul, adăugând mai multe etaje, transformând parcarea în apartamente la demisol, după care calitatea execuţiei a fost dezastruoasă (betonul nu a fost turnat omogen, armătura neînvelită, etc). Până şi Asmita Gardens (cel mai înalt complex rezidenţial din România) are probleme grave la structura de rezistenta.

Turcia este lovită de cutremure de peste 7 grade la aproximativ 10 ani: 1976 (7.5 Ms, 4000 morţi), 1999 (7.6 Mw, 17127 morţi), 2011 (7.2 Mw, 406 morţi), 2020 (7.0 Mw, 116 morţi), suficiente cât să facă legi de construcţii solide, şi totuşi la fiecare cutremur se prăbuşesc atât blocuri vechi cât şi blocuri recent construite, datorită legilor încălcate şi defectelor de construcţie (rămâne de aflat adresa blocurilor prăbuşite şi anul construcţiei). https://www.youtube.com/watch?v=M7zbMA3c9rs

Unii proprietari din blocurile interbelice susţin că dacă blocul lor a rezistat cutremurelor din 1940 şi 1977, a făcut muşchi şi va rezista pe vecie. GREŞIT din nou. Cutremurele nu antrenează blocurile, din contră, fiecare cutremur slăbeşte rezistenţa blocurilor şi odată ce au suferit avarii la elementele structurale, ele trebuie să fie consolidate pentru a preveni prăbuşirea la următorul cutremur (sursa: dor.ro), dar în acelaşi timp casele boiereşti de înălţime redusă, construite solid cu mult peste normele de la vremea respectivă, care au trecut toate cutremurele fără nici o avarie, au şanse să rămână în picioare la încă un cutremur mare suferind cel mult avarii, în timp ce unele din blocurile construite după 1977, acelea care au suferit avarii la cutremurul mediu din 1986, vă puteţi imagina că un cutremur mare ca în 1977 le va avaria serios sau chiar prăbuşi.

A găsi un bloc rezistent e o loterie

Dacă vreţi 100% siguranţă la cutremur, puteţi locui case pe structură metalică sau lemn, rulotă, cort, etc. Dar probabil aţi intrat pe www.hartablocuri.ro fiindcă căutaţi un apartament la bloc.

Deoarece depinde de multe variabile: normele de proiectare, calitatea execuţiei, cum a fost întreţinut, renovări ilegale, pereţi sparţi şi infiiltraţii de apă în sol. Nu puteţi fi niciodată 100% siguri, dar pentru a vă mări şansele de câştig (blocul să rămână în picioare şi apartamentul să aibă valoare bună peste 30 ani când terminaţi creditul), sfaturile mele ar fi cam aşa:

1. Evitaţi blocurile dinainte de 1963 (cu mici excepţii, unele imobile cu înălţime redusă, în special unele case boiereşti sunt mai solide decât era necesar).
2. Evitaţi blocurile din 1963-1978 cu 8-10+ etaje, normele seismice din 1963 s-au dovedit eficiente doar la blocurile cu <4 etaje.
3. Evitaţi blocurile cu magazine la parter indiferent de anul construirii. Chiar dacă azi sunt sigure, există un risc (mic) ca în viitor magazinele facă renovări incorecte care pot afecta structura de rezistenţă ca pe Lizeanu.

Blocurile de 4 etaje sunt vulnerabile la cutremure cu oscilaţii de <0,5 secunde, cele de 10 etaje la oscilatii de 1 secundă, cele de 30+ etaje la oscilaţii de 3 secunde (simulare video). Daca perioada de oscilaţie a blocului coincide cu acceleraţia solului, intră în rezonanţă şi se va balansa din ce în ce mai tare până se rupe (dacă cutremurul e suficient de lung).

Cutremurele de adâncime din Vrancea generează oscilaţii la aproximativ 1-1,5 secunde deci de obicei blocurile de <4 etaje sunt mai sigure ca cele de 8-10 etaje, exceptând cazul în care sunt făcute din materiale mai slabe. Cutremurele de suprafaţă din Banat şi Oltenia generează oscilaţii sub <0,5 secunde şi astfel avariază şi casele, însă nu sunt aşa puternice să provoace prăbuşiri.

Blocurile turn pătrate (mulţi pereţi structurali pe ambele direcţii) sunt de obicei mai sigure ca blocurile bară îngustă (înălţimea de 3 ori lăţimii şi un singur perete structural longitudinal).

Dacă locuiţi la etaj 8+ veţi fi zgâlţâiţi mai tare, dar în 90% cazuri parterul este primul care se rupe, deci în cazul unei prăbuşiri, cei care locuiesc la ultimul etaj au cele mai mai şanse de supravieţuire. Vedeţi blocurile Wilson şi Lizeanu, parterul s-a sfărămat iar etajele au coborât 3 metri dar au rămas intacte + video pe simulator Japonia + video din Turcia 6 februarie 2023.

Cercetările personale NU arată că blocurile din anumite materiale au risc de prăbuşire mai mare ca altele construte în acelaşi an (cărămidă, beton monolit, prefabricate din beton). Dar în cazul blocurilor pe cadre, pereţii ne-structurali de BCA se pot avaria la cutremure de 7 grade şi o să vă coste renovarea, în timp ce blocurile din beton sau prefabricate nu vor avea nici o avarie, în schimb la cutremure de 8 grade blocurile din beton şi prefabricate se pot prăbuşi în timp ce blocurile pe cadre (stâlpii şi grinzile) vor râmâne în picioare (fără pereţi).

Nou: gasit https://www.construieste.info/?p=4070 si https://www.construieste.info/?p=3773

Daţi click pe blocul dorit pe harta blocurilor să vedeţi ce denumire i-am pus, copiaţi-o (prima parte) în căsuţa Denumire proiect din josul hărţii, harta va afişa toate blocurile identice, dacă sunt câteva în clasele de risc 1 şi 2, se poate presupune că proiectul a fost slab şi toate blocurile sunt de evitat.

În Bucureşti majoritatea blocurilor au fost reabilitate şi astfel eventualele avarii sunt ascunse, dar puteti folosi Google Streetview pentru imagini din trecut până în 2008. Deşi Bucureştiul a fost pe direcţia undei seismice în 1977, nu am văzut aşa multe avarii ca la blocurile identice din Ploieşti, probabil în provincie s-a lucrat cu beton mai slab.

Dacă aveţi norocul să intraţi într-un apartament nerenovat de 40+ ani, fiţi atenţi la crăpături în diagonală, sau verticale între stâlpi şi pereţi, sau de la colţurile uşilor/geamurilor în sus, acestea indică faptul pătratul format din stâlpi şi grinzi a devenit paralelogram la cutremur. Exemple:

Blocul 4 din cartier Eminescu din Ploieşti, construit în 1958 din cărămidă goală cu stâlpi de beton subsimensionaţi, încadrat în clasa risc seismic 1

Avarii cutremur, bloc pe strada Grivitei, Ploiesti

Blocul 10 din Ploiesti-Nord, construit în 1962 din cărămidă plină fără stâlpi de beton, încadrat în clasa risc seismic 1

Avarii cutremur, bloc 10 Ploiesti-Nord Avarii cutremur, bloc 10 Ploiesti-Nord Avarii cutremur, bloc 10 Ploiesti-Nord

NU sunt periculoase crăpăturile verticale dintre tronsoanele blocurilor, ele sunt rosturi de dilatare acoperite cu tencuială care se crapă şi la cutremure de 5 grade. Acest video filmat în Unniversitatea de Petrol şi Gaze din Ploieşti arată marmura care acoperea rosturile de dilatare s-a exfoliat la cutremurul de 5,7 grade din 28 octombrie 2018.

Blocul CCVEST, construit în 1960 din cărămidă goală cu stâlpi de beton subsimensionaţi, încadrat în clasa risc seismic 1, simpla intrare în casa scării îti poate da fiori, de fapt e un bloc special compus din tronsoane de 4 şi 7 etaje, fiecare cu stâlpii lui dar cu scară comună, fără elemente structurale care să le lege, crăpăturile vizibile pe casa scării reprezintă rostul dintre tronsoane şi NU indică neapărat risc seismic ridicat.

DAR… pe spatele aceluiaşi bloc vedem crăpături grave la etajul 1, crăpături în diagonală cârpite sub geamurile etajelor 2 şi 3, acestea indică faptul că blocul a avut avarii grave în 1977.

Avarii cutremur, bloc pe strada Grivitei, Ploiesti Avarii cutremur, bloc pe strada Grivitei, Ploiesti Avarii cutremur, bloc pe strada Grivitei, Ploiesti Avarii cutremur, bloc pe strada Grivitei, Ploiesti Avarii cutremur, bloc pe strada Grivitei, Ploiesti Avarii cutremur, bloc pe strada Grivitei, Ploiesti Avarii cutremur, bloc pe strada Grivitei, Ploiesti Avarii cutremur, bloc pe strada Grivitei, Ploiesti Avarii cutremur, bloc pe strada Grivitei, Ploiesti Avarii cutremur, bloc pe strada Grivitei, Ploiesti

Blocurile H şi I de pe strada Griviţei, construite în jur de 1960-1964 nu au fost niciodată expertizate deci nu apar pe lista oficială a imobilelor cu risc seismic, dar unii stâlpi îngroşaţi ulterior şi crăpăturile verticale între stâlpii de beton şi pereţii de cărămidă, indică un risc seismic ridicat.

Avarii cutremur, bloc pe strada Grivitei, Ploiesti Avarii cutremur, bloc pe strada Grivitei, Ploiesti Avarii cutremur, bloc pe strada Grivitei, Ploiesti Avarii cutremur, bloc pe strada Grivitei, Ploiesti

Blocurile noi sunt mai sigure?

Spre deosebire de perioada comunistă când normele se respectau cu stricteţe ca poporul să aibă încredere în partid, dezvoltatorii privaţi sunt interesaţi să vândă apartamentele în profit, nu să facă blocuri durabile pe termen lung.

Majoritatea blocurilor noi se construiesc cu structură pe cadre de beton şi pereţi de BCA, pentru a putea avea parcări subterane şi elimina situaţia în care subsolul/parterul e mai flexibil ca restui blocului. BCA bun izolator termic dar slab fonic, betonul e invers.

Există blocuri cu finisaje de lux şi structură slabă, dar şi invers. Ceea ce contează în cazul unui cutremur nu e grosimea stâlpilor ci cantitatea de fier-beton din ei, ceea ce nu prea aveţi cum să o aflaţi dacă nu aţi făcut vizite în timpul şantierului.

Prin comune gen Chiajna şi Popeşti-Leordeni se vând apartamentele la preţuri infime datorită infrastructurii proaste, sunt şanse mari ca dezvoltatorii să fi făcut economie la materiale. Dar probleme la structura de rezistenţă au fost identificate şi la Asmita Gardens (cel mai înalt complex rezidenţial din România).

Orientaţi-vă la dezvoltatori care nu se abat de la lege şi care folosesc materiale de calitate. Care sunt aceştia… probabil vom şti doar după următorul cutremur de 7+ grade, vedem care blocuri pică iar în restul putem avea încredere.

Evitaţi blocurile înguste şi asimetrice, precum acesta de pe Mihail Sebastian (fundaţie lată de 3,5 metri plus consolă 2 metri).

Ce să faci în caz de cutremur

În primul rând, păstraţi-vă calmul şi NU alergaţi spre ieşirile din clădiri (în special în mall-uri şi alte zone aglomerate aglomerate). Majoritatea clădirilor sunt proiectate să vă protejeze la cutremure de până 8 grade. Panica poate creea mai multe victime decât cutremurul propriu-zis!

Exemplu: la petrecerea de halloween din 29 octombrie 2022 din Coreea au murit peste 150 oameni călcaţi în picioare: https://en.wikipedia.org/wiki/Seoul_Halloween_crowd_crush.

Prin bătrâni se vorbeşte că a sta sub tocul uşii e cel mai sigur. FALS. Poate doar la casele din chirpici pereţii se fărâmă mai repede ca tocul uşii. Sau sub grinzile de rezistentă. Din nou FALS.

Pe multe site-uri se recomandă să vă adăpostiţi sub masă, bancă, etc. Acest lucru vă poate proteja de tencuiala care pică din tavan dar NU vă salvează, ba chiar vă omoară în cazul prăbuşirii clădirii.

La blocuri e ideal să staţi la intersecţia a 2 pereţi de rezistenţă, departe de pereţii despărţitori de 7 cm şi de mobila înaltă care se poate răsturna. Dar în cazul prăbuşirii e de preferat să staţi ghemuiţi LÂNGĂ un obiect solid, NU sub el.

Exemplu: video dintr-un apartament Turcia 6 februarie 2023, pereţii interiori se prăbuşesc apoi locatarii coboară scările după ce cutremurul s-a terminat. La cutremurul din Mexico City din 1985, plafonul s-a prăbuşit peste băncile şcolii, toţi copiii au fost striviţi sub bănci dar ar fi fost salvaţi dacă se aflau în golurile rămase între bănci (sursa: igsu.ro).

NU încercaţi să ieşiti afară folosind liftul sau scările (acestea se prăbuşesc primele), sau sărind pe geam (poate cădea tencuială şi geamuri sparte). Nu merită riscul decât dacă vă aflaţi la parter şi ajungeţi afară maxim 10 secunde.

Nu am văzut nici un caz documentat de prăbuşire a scărilor la cutremur dar restul blocului să rămână intact (voi aţi văzut?), ci doar cazul blocului de 12 etaje din Prešov, Slovacia distrus pe 6 Decembrie 2019 de o explozie de gaz la etajul 11, casa scării s-a prăbuşit de la ultimul etaj până la parter, în timp ce blocul a rămas în picioare. 7 persoane au murit în urma exploziei şi incendiului, restul locatarilor au fost evacuaţi pe scările pompierilor (pozevideo), ulterior blocul a fost demolat.

Video din Turcia 6 februarie 2023, 90 secunde de balans în care cad bucăţi de faţadă, apoi un rând de camere, restul blocului rămâne în picioare.

Ţinând cont că majoritatea oamenilor petrec o treime din viaţă dormind, rostogolirea lângă pat vă poate salva viaţa în cazul prăbuşirii blocului (în special dacă locuiţi la ultimul etaj), înfăşuraţi în plapumă pentru a evita asfixierea şi a vă proteja de frig dacă e iarnă. Acum depinde şi cât de repede se vor mişca cei de la ISU, dacă vor fi sute de clădiri prăbuşite, autorităţile nu vor putea dezgropa pe toată lumea în timp util.

Poate fi util un aparat de radio cu baterii ca să fiţi la curent cu ştirile, iar un telefon mobil ca să postaţi pe Facebook adresa unde aţi fost îngropat sub moloz.

Articol publicat pe 1 Martie 2019, modificat şi completat ulterior. Ai informaţii de adăugat sau vreo opinie contrarie? Lasă un comentariu în josul paginii.

26 commentarii

  1. Excelente materiale si va felicit pentru munca sisifica depusa in folosul concetatenilor supraexpusi hazardurilor
    de toate tipurile .
    Va urez multa sanatate tuturor care ne purtati de grija si ne informati despre riscurile seismelor nabadaioase si imposibil de evitat. Terra noastra este minunata , o cam nesocotim si o intoxicam in toate felurile deci se apara si ea cum stie : se scutura de ganganiile obraznice care am devenit.

    Cu salutari cordiale,
    Dana

  2. salut. au fost blocuri cu 4 etaje inainte de 63 construite cu stalpi de rezistenta? ma refer la blocurile cu 4 etaje la intrarea pe baba novac, sunt din caramida, sigur nu au stalpi de rezistenta? ex bloc T1

  3. Mulțumesc pentru explicațiile atente la detalii și munca depusa pentru acest articol. Probabil e cel mai bun pe care l-am citit vreodată. Felicitări!

  4. Corect, mai exista un factor: norocul.
    Poti avea vecini care prin anii 2005-2008 si-au facut ,,open space” intre bucatarie si sufragerie. Si poate alti vecini care au spart grinda intoarsa de la balcon (acel prag inalt pe care il au foarte multe blocuri la trecerea din camere in balcon). Ca este apartamentul lor si fac ce vor ei nu?
    Si pe urma la cutremur cand cade tot tronsonul pentru ca un handicapat a vrut sa faca ,,frumos” indiferent de ce sparge… cine plateste mortii nevinovati?
    Asta este problema la bloc, nu ai cum sa afli ce face fiecare retardat in apartamentul lui.
    Libertatea perceputa gresit de niste oligofreni a omorit si va omori multi oameni nevinovati in multe situatii.

    1. Nu e de ras, dar am rasu’-plansu’ la absolut fiecare vizionare (am facut cateva in ultimii doi ani) la care agentul imi enumera cu generozitate ce pot sa sparg. Nu agentul, ci agentii, ca pare generalizata boala. Ne vedem pentru prima data si deja imi propui o ilegalitate? (Sau chiar doua – cealalta era despre cum se poate mitui statul ca sa obtin „rapid” loc de parcare.) Si daca cumva lucrez la exact institutiile pe care tu nu dai doi bani?
      O atata lipsa de responsabilitate e strigatoare la cer. Eu lucrez in proiectare si zic ca stiu la ce sa ma uit, dar majoritatea crede ce povestiti dvs: casa mea, regulile mele. Nici gravitatia nu mi se aplica, daca nu am chef!

  5. Sunteți de laudat pentru munca depusă. Se vede de la o posta ca tot ceea ce faceți, o faceți cu mare pasiune, luminând în același timp cititorul. Ași putea spune ca ati așternut „cuvinte putine, cu înțelesuri depline”, adică ați punctat esențialul. Acest aspect îl putem găsi, doar la persoanele cu adevărat valoroase. Felicitările mele !
    Cu respect Marius Scurtu

  6. Pingback: Lista blocurilor prăbuşite / avariate la cutremurele din 1977 şi 1940 - Harta interactivă a blocurilor

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *