Cum să găsiţi un bloc rezistent la cutremur

Capitole: sfaturi să găsiţi un bloc mai rezistent – blocuri prăbuşite la cutremur – blocuri prăbuşite fără cutremur – ce trebuie să faci la cutremur

Bucureştiul are peste 9000 blocuri comuniste, din care mai puţin de 300 au fost expertizate şi încadrate în clase de risc seismic (majoritatea blocurilor de pe lista imobilelor expertizate sunt interbelice/antebelice). În majoritatea oraşelor, numărul clădirilor expertizate e sub 5%, restul nu sunt „fără bulină” ci nu se cunoaşte riscul fiindcă nu au fost expertizate.

Observ o diferenţă bruscă între preţurile apartamentelor <1977 şi >1977, diferenţă până la 20% în Bucureşti şi alte oraşe din Muntenia şi Moldova (în Oltenia şi Transilvania cutremurele se resimt la intensitate mai mică iar riscul de avarii e mai mic).

Observ persoane care întreabă în ce cartiere găsesc blocuri după 1977 (pentru aceştia am făcut www.hartablocuri.ro cu anul aproximativ al construcţiei blocurilor din toate oraşele). Unii cred că toate blocurile de până în 1977 vor pica iar toate blocurile de după 1977 sunt sigure. GREŞIT!

La un cutremur de 7 grade majoritatea blocurilor vor rezista dar printre cele care se vor prăbuşi pot fi atât unele blocuri construite înainte de 1977, cât şi unele din 1977-1990, chiar şi unele de după 1990 construite haotic pentru profitul dezvoltatorului.

A găsi un bloc rezistent e o loterie

Deoarece depinde de multe variabile: normele de proiectare, calitatea execuţiei, cum a fost întreţinut, renovări ilegale, pereţi sparţi şi infiiltraţii de apă în sol. Nu puteţi fi niciodată 100% siguri, dar pentru a vă mări şansele de câştig (blocul să rămână în picioare şi apartamentul să aibă valoare bună peste 30 ani când terminaţi creditul), sfaturile mele ar fi cam aşa:

1. Evitaţi blocurile dinainte de 1963 (cu mici excepţii, unele imobile cu înălţime redusă, în special unele case boiereşti sunt mai solide decât era necesar).
2. Evitaţi blocurile din 1963-1978 cu 8-10+ etaje, normele seismice din 1963 s-au dovedit eficiente doar la blocurile cu <4 etaje.
3. Evitaţi blocurile cu magazine la parter indiferent de anul construirii. Chiar dacă azi sunt sigure, există un risc (mic) ca în viitor magazinele facă renovări incorecte care pot afecta structura de rezistenţă ca pe Lizeanu.

Dacă vreţi 100% siguranţă la cutremur, puteţi locui într-un cort, rulotă, casă din metal şi lemn sau alte construcţii flexibile.

Blocurile de 4 etaje sunt vulnerabile la cutremure cu oscilaţii de <0.5 secunde, cele de 10 etaje la oscilatii de 1 secundă, cele de 30+ etaje la oscilaţii de 3 secunde (simulare video).

Cutremurele din Vrancea generează unde de aproximativ 1 secundă deci de obicei blocurile de <4 etaje sunt mai sigure ca cele de 8-10 etaje, exceptând cazul în care sunt făcute din materiale mai slabe.

Blocurile turn pătrate (mulţi pereţi structurali pe ambele direcţii) sunt de obicei mai sigure ca blocurile bară îngustă (înălţimea de 3 ori lăţimii şi un singur perete structural longitudinal).

Parterul e primul care se rupe, ultimul etaj vă va zgâlţâi mai tare, dar aveţi cele mai mai şanse de supravieţuire (video pe simulator Japonia + video din Turcia 6 februarie 2023).

Cercetările personale NU arată că blocurile din anumite materiale au risc de prăbuşire mai mare ca altele construte în acelaşi an (cărămidă, beton monolit, prefabricate din beton). Dar în cazul blocurilor pe cadre, pereţii ne-structurali de BCA se pot avaria la cutremure de 7 grade şi o să vă coste renovarea, în timp ce blocurile din beton sau prefabricate nu vor avea nici o avarie, în schimb la cutremure de 8 grade blocurile din beton şi prefabricate se pot prăbuşi în timp ce blocurile pe cadre (stâlpii şi grinzile) vor râmâne în picioare (fără pereţi).

Daţi click pe blocul dorit pe harta blocurilor să vedeţi ce denumire i-am pus, copiaţi-o (prima parte) în căsuţa Denumire proiect din josul hărţii, harta va afişa toate blocurile identice, dacă sunt câteva în clasele de risc 1 şi 2, se poate presupune că proiectul a fost slab şi toate blocurile sunt de evitat.

Dacă vă tentează blocurile noi, în stadiu de construcţie, orientaţi-vă la dezvoltatori care nu se abat de la lege şi care folosesc materiale de calitate. Cum puteţi determina care sunt aceştia… greu de spus. Probabil vom şti doar după următorul cutremur de 7+ grade, vedem care blocuri pică iar în restul putem avea încredere.

În Bucureşti majoritatea blocurilor au fost reabilitate şi astfel eventualele avarii sunt ascunse, dar puteti folosi Google Streetview pentru imagini din trecut până în 2008. Deşi Bucureştiul a fost pe direcţia undei seismice în 1977, nu am văzut aşa multe avarii ca la blocurile identice din Ploieşti, probabil în provincie s-a lucrat cu beton mai slab.

Dacă aveţi norocul să intraţi într-un apartament nerenovat de 40+ ani, fiţi atenţi la crăpături în diagonală, sau verticale între stâlpi şi pereţi, sau de la colţurile uşilor/geamurilor în sus, acestea indică faptul pătratul format din stâlpi şi grinzi a devenit paralelogram la cutremur. Exemple:

Blocul 4 din cartier Eminescu din Ploieşti, construit în 1958 din cărămidă goală cu stâlpi de beton subsimensionaţi, încadrat în clasa risc seismic 1

Blocul 10 din Ploiesti-Nord, construit în 1962 din cărămidă plină fără stâlpi de beton, încadrat în clasa risc seismic 1

NU sunt periculoase crăpăturile verticale dintre tronsoanele blocurilor, ele sunt rosturi de dilatare acoperite cu tencuială care se crapă şi la cutremure de 5 grade. Acest video filmat în Unniversitatea de Petrol şi Gaze din Ploieşti arată marmura care acoperea rosturile de dilatare s-a exfoliat la cutremurul de 5,7 grade din 28 octombrie 2018.

Blocul CCVEST, construit în 1960 din cărămidă goală cu stâlpi de beton subsimensionaţi, încadrat în clasa risc seismic 1, simpla intrare în casa scării îti poate da fiori, de fapt e un bloc special compus din tronsoane de 4 şi 7 etaje, fiecare cu stâlpii lui dar cu scară comună, fără elemente structurale care să le lege, crăpăturile vizibile pe casa scării reprezintă rostul dintre tronsoane şi NU indică neapărat risc seismic ridicat.

DAR… pe spatele aceluiaşi bloc vedem crăpături grave la etajul 1, crăpături în diagonală cârpite sub geamurile etajelor 2 şi 3, acestea indică faptul că blocul a avut avarii grave în 1977.

Blocurile H şi I de pe strada Griviţei, construite în jur de 1960-1964 nu au fost niciodată expertizate deci nu apar pe lista oficială a imobilelor cu risc seismic, dar unii stâlpi îngroşaţi ulterior şi crăpăturile verticale între stâlpii de beton şi pereţii de cărămidă, indică un risc seismic ridicat.

a

Blocuri prăbuşite la cutremur

Magnitudinea cutremurelor se măsoară pe scara Richter la epicentru, intensitatea se măsoară pe scara Mercalli şi depinde de locaţia unde te afli. Avarii apar în arealul cu intensitate VII+ (portocaliu în poza de mai jos).

Cutremurul din 1940 (7,4 grade richer şi 133 km adâncime), în Bucureşti un singur bloc s-a prăbuşit: Carlton (P+12+M, 47 metri), alte zeci de blocuri au fost avariate. Majoritatea pagubelor s-au înregistrat în Moldova. Se estimează că au fost 1000 morţi, informaţiile exacte au fost cenzurate datorită războiului.

Nici azi nu se ştie cauza principală a prăbuşirii blocului Carlton, diverse site-uri spun că unii stâlpi fuseseră sparţi pentru a mări sala de cinema, altele că aşa a fost proiectul de la început, stâlpii din spate se sprijineau pe grinzile sălii de cinema fără a avea continuitate către sol, altele că blocul a intrat în balans, stâlpii din faţă s-au fracturat şi blocul prăbuşindu-se către bulevard, altele că betonul avea slabă calitate, etc.

Cutremurul din 1977 (7,2 grade richer şi 94 km adâncime) deşi mai mic, a fost simţit cu intensitate mai mare şi a produs mai multe pagube decât cutremurul din 1940, datorită adâncimii mai mici a propagat unda de şoc către Bucureşti unde s-au prăbuşit 33 clădiri mari, unele avariate de cutremurulul din 1940. Oficial au fost 1578 morţi din care 1424 în Bucureşti.

Alte sute de blocuri au fost avariate, de exemplu blocurile Mercerie şi Tehnoimport, şi hotelul Dorobanţi din pozele de mai jos (puteţi observa crăpături diagonale pe faţadele de cărămidă), acestea au fost cârpite în grabă la ordinele lui Nicolae Ceauşescu pentru a ascunde avariile şi a le aduce la starea dinainte de cutremur, NU consolidate pentru a corespunde normelor seismice actuale. Avariile suferite la cutremur plus infiltraţiile de apă în crăpături le aduc în pericol iminent de prăbuşire la următorul cutremur.

Cel mai puternic cutremur pe teritoriul României a avut loc la 26 octombrie 1802, magnitudine estimată 7,9 – 8,2.

Cutremure se produc şi în regiunea Banat, cel mai puternice fiind pe 12 iulie 1991 (5,7 grade) şi 2 decembrie 1991 (5,6 grade) dar fiind cutremure de suprafaţă (<10 km) intensitatea VII a fost resimţită doar pe rază de câteva zeci de km.

INFP a făcut această hartă cu blocurile prăbuşite sau avariate la fiecare cutremur. Observaţi că majoritatea erau în zona Calea Victoriei – Bulevardele Nicolae Bălcescu şi Magheru – Piaţa Rosetti şi aveau peste 8 etaje.

Pe pagina de Facebook Muzeul Cineastului Amator am găsit poze făcute la 1 lună după cutremur.

Aici e un document despre blocurile prăbuşite sau avariate în 1940 şi 1977 (autor necunoscut).

Din cele 33 clădiri prăbuşite în Bucureşti, 3 erau construite în perioada comunistă cu „defecte”: o scară a blocului 30 de pe strada Ştefan Cel Mare colţ cu Lizeanu cu o agenţie loto la parter care a spart un stâlp de rezistenţă pentru a face loc unei maşini în vitrină, şi scara F a blocului OD16 de pe Bulevardul Armata Poporului (azi Iuliu Maniu) unde şeful de şantier a furat ciment, blocul fiind construit mai mult din nisip, a 3-a clădire prăbuşită fiind Centrul de Calcul al Ministerului Transporturilor. Toate 3 fiind reconstruite într-un stil diferit faţă de cel original.

În Prahova s-a prăbuşit un cămin de nefamilişti în Plopeni şi multe clădiri au fost avariate printre care Palatul Culturii, Halele Centrale, Primăria (demolată) Pasajul Cooperativa (demolat), etc, iar toate blocurile din Andrei Mureşanu şi Nord construite conform normelor <1963 (cărămidă fără stâlpi de beton) le-au fost căptuşite colţurile cu beton. Sursa: ph-online.ro şi republikanews.ro.

Cutremurele nu afectează doar blocurile, dar nu s-a relatat nicăieri câte case s-au prăbusit în satele României. E bine de ştiut că majoritatea caselor erau construite de ţărani cu materiale de proastă calitate produse local, fără arhitecţi şi ingineri.

Dacă România ar fi lovită azi de un cutremur identic ca magnitudine, adâncime şi oră ca cel din 1977, ne putem aştepta la 5.000 – 10.000 morţi (estimare personală fără bază ştiinţifică), în orice caz pagubele vor fi mai mari ca în 1977 fiindcă starea clădirilor s-a degradat între timp. Majoritatea blocurilor vor supravieţui, dar printre blocurile prăbuşite se pot număra blocuri din fiecare generaţie, <1963, 1963-1977, 1977-1990, >2000 iar lumea va realiza în sfârşit că anul construcţiei nu oferă garanţie 100%, lucrurile depind de cum a fost întreţinut blocul, pereţi sparţi, şi de NOROC.

Nimeni nu poate prezice numărul real de clădiri care se vor prăbuşi sau victime deoarece va depinde de magnitudine, adâncime, durată, oră, etc. Un cutremur dimineaţa sau noaptea va produce mai puţine victime, majoritatea fiind în casele lor sau la muncă. Un cutremur seara va amplifica numărul de victime, mulţi vor fi loviţi de geamuri sparte şi cărămizi în centrul vechi din Bucureşti unde sunt majoritatea clădirilor periculoase, cu magazine şi restaurante pline în fiecare seară.

Care vor fi oare efectele cutremurului următor asupra preţurilor imobiliare? Cel mai probabil toată piaţa va scădea, dar unii spun că dacă se vor prăbuşi suficiente blocuri şi stocul de locuinţe va fi redus semnificativ, cele care au scăpat fără avarii pot să crească preţurile. Este posibil să reapară teama de a locui la bloc, ceea ce face mai profitabile investiţiile în terenuri de casă.

Tot ce putem face e să ne rugăm să nu avem cutremure peste 7 grade. Poate un cutremur de 6-7 grade asemănător cu cele din 1986 şi 1990, care să producă avarii fără prea multe victime, ne-ar fi de ajutor să ne arate adevărul, să trezească autorităţile să expertizeze TOATE blocurile (vechi şi noi) pentru a stabili riscul seismic, să determine proprietarii imobilelor Rs I şi II să îşi dea acordul pentru consolidare, iar autorităţile vor înceta să dea autorizaţii de construcţie pentru blocuri care se abat de la lege.

Blocuri prăbuşite FĂRĂ cutremur

S-au scris multe despre cele 33 blocuri prăbuşite în Bucureşti în 1977, dar eu vreau să vă aduc la cunoştinţă un caz mai puţin cunoscut: în Uricani una din cele 3 scări dintr-un bloc din anii 1950 din cărămidă fără stâlpi de beton s-a prăbuşit din senin în anul 2000, scara respectivă cu 9 apartamente fiind nelocuită de jumătate de an datorită stării avansate de degradare, celelalte 2 scări fiind evacuate după incident iar întregul bloc a fost demolat. Alte 4 cazuri de prăbuşiri de planşee au avut loc în Valea Jiului (sursa: informatiavj.ro).

Blocul se afla în spatele primăriei, pe locul lui a fost amenajat un parc (vedeţi din satelit golul din ceea ce ar fi trebuit să fie un cartier simetric). Nu am găsit nici o poză cu blocul prăbuşit, dar era identic cu acesta (observaţi starea de degradare).

În 2011 un bloc de cărămidă s-a prăbuşit în acelaşi mod în Rusia, pe acesta cineva l-a surprins cu camera video.

Pe 6 aprilie 2010 s-a prăbuşit o casă abandonată pe Calea Moşilor (sursa: PRO TV).

Pe 15 Mai 2013 s-a prăbuşit un imobil nelocuit P+2 pe strada Blănari nr. 6 (sursa: PRO TV + alte site-uri).

În 2019 un bloc P+8 s-a prăbuşit în Otaci, Republica Moldova. Conform oamenisikilometri.md blocul a fost proiectat în 1983 şi finalizat în 1992 cu grave defecte de construcţie (mai mult nisip decât ciment), pereţii au început să troznească în dimineaţa zilei de 19 iunie, autorităţile au intervenit şi după câteva ore de contradicţii, s-a decis evacuarea blocului la 20:00, prăbuşirea având loc la 21:20. O decizie luată în ultima clipă a salvat toţi locatari.

Blocurile din Uniunea Sovietică nu au fost proiectate seismic, chiar dacă Moldova e în raza în care cutremurele Vrâncene produc pagube. Pe video se observă că blocul e făcut din cărămidă fără stâlpi de beton, asemănător blocurilor construite în România înainte de normele seismice din 1963, astfel vulnerabil la instabilitatea solului afectată de ploile recente.

Momentul prăbuşirii: www.facebook.com/novosell/posts/2503249723059810
Filmare cu drona: www.youtube.com/watch?v=SxAUj8PpEbU
Alte filmări cu drona: www.youtube.com/channel/UCptl2xiq1Ys8ossTyFyq64A
Ştire: www.youtube.com/watch?v=N2W-i-0z-Bg

În 2022 cornişa blocului de pe Strada Constantin Mănescu nr. 8 s-a prăbuşit.

Alte prăbuşiri: Casa Ilie Lumanararu s-a prăbuşit în Ploiesti (2005), balcon smuls de vânt în Berceni (2016), planşeu prăbuşit în centrul vechi (2018).

Ce să faci în caz de cutremur

În primul rând, păstraţi-vă calmul şi NU alergaţi spre ieşirile din clădiri (în special în mall-uri şi alte zone aglomerate aglomerate). Majoritatea clădirilor sunt proiectate să vă protejeze la cutremure de până 8 grade. Panica poate creea mai multe victime decât cutremurul propriu-zis!

Exemplu: la petrecerea de halloween din 29 octombrie 2022 din Coreea au murit peste 150 oameni călcaţi în picioare: https://en.wikipedia.org/wiki/Seoul_Halloween_crowd_crush.

Prin bătrâni se vorbeşte că a sta sub tocul uşii e cel mai sigur. FALS. Poate doar la casele din chirpici pereţii se fărâmă mai repede ca tocul uşii. Sau sub grinzile de rezistentă. Din nou FALS.

Pe multe site-uri se recomandă să vă adăpostiţi sub masă, bancă, etc. Acest lucru vă poate proteja de tencuiala care pică din tavan dar NU vă salvează, ba chiar vă omoară în cazul prăbuşirii clădirii.

La blocuri e ideal să staţi la intersecţia a 2 pereţi de rezistenţă, departe de pereţii despărţitori de 7 cm şi de mobila înaltă care se poate răsturna. Dar în cazul prăbuşirii e de preferat să staţi ghemuiţi LÂNGĂ un obiect solid, NU sub el.

Exemplu: video dintr-un apartament Turcia 6 februarie 2023, pereţii interiori se prăbuşesc apoi locatarii coboară scările după ce cutremurul s-a terminat. La cutremurul din Mexico City din 1985, plafonul s-a prăbuşit peste băncile şcolii, toţi copiii au fost striviţi sub bănci dar ar fi fost salvaţi dacă se aflau în golurile rămase între bănci (sursa: igsu.ro).

NU încercaţi să ieşiti afară folosind liftul sau scările (acestea se prăbuşesc primele), sau sărind pe geam (poate cădea tencuială şi geamuri sparte). Nu merită riscul decât dacă vă aflaţi la parter şi ajungeţi afară maxim 10 secunde.

Nu am văzut nici un caz documentat de prăbuşire a scărilor la cutremur dar restul blocului să rămână intact (voi aţi văzut?), ci doar cazul blocului de 12 etaje din Prešov, Slovacia distrus pe 6 Decembrie 2019 de o explozie de gaz la etajul 11, casa scării s-a prăbuşit de la ultimul etaj până la parter, în timp ce blocul a rămas în picioare. 7 persoane au murit în urma exploziei şi incendiului, restul locatarilor au fost evacuaţi pe scările pompierilor (poze, video), ulterilor blocul a fost demolat.

Video din Turcia 6 februarie 2023, 90 secunde de balans în care cad bucăţi de faţadă, apoi un rând de camere, restul blocului rămâne în picioare.

Ţinând cont că majoritatea oamenilor petrec o treime din viaţă dormind, rostogolirea lângă pat vă poate salva viaţa în cazul prăbuşirii blocului (în special dacă locuiţi la ultimul etaj), înfăşuraţi în plapumă pentru a evita asfixierea şi a vă proteja de frig dacă e iarnă. Acum depinde şi cât de repede se vor mişca cei de la ISU, dacă vor fi sute de clădiri prăbuşite, autorităţile nu vor putea dezgropa pe toată lumea în timp util.

Poate fi util un aparat de radio cu baterii ca să fiţi la curent cu ştirile, iar un telefon mobil ca să postaţi pe Facebook adresa unde aţi fost îngropat sub moloz.

Articol publicat pe 1 Martie 2019, modificat şi completat ulterior. Ai informaţii de adăugat sau vreo opinie contrarie? Lasă un comentariu în josul paginii.