Istoria blocurilor din Câmpina

Ca în majoritatea oraşelor mari are României, construcţia blocurilor în Câmpina a început la sfârşitul anilor 1950, când s-au construit 4 blocuri pe Bulevardul Nicolae Bălcescu, 1 bloc pe Strada Griviţei, 4 blocuri pe Ion Heliade Rădulescu, etc.

Construcţia a luat amploare în anii 1960, s-au construit mici cartiere în zonele virane din spatele caselor fără nici un plan de sistematizare. Sistematizarea a avut loc după 1975, s-a demolat o mare parte din centrul vechi şi s-a lărgit Bulevardul Carol I.

Tiparul blocurilor s-a schimbat, în loc de blocuri bară, cub şi turn, după 1977 s-au construit blocuri însiruite de-a lungul străzilor. Toate apartamentele de 4 camere precum şi cele de 3 camere confort 1 au fost dotate cu 2 băi (anterior doar apartamentele de 4 camere confort 1 aveau 2 băi).

La momentul revoluţiei din 1989, câteva blocuri din centru au fost surprinse în construcţie, ele fiind finalizate în anii 1990 având balcoane de fier forjat, distincte de restul blocurilor, iar spre sud, pe zona demolată unde regimul comunist nu a apucat să înceapă construcţia blocurilor, au apărut clădiri de sticlă (Romtelecom şi BCR) iar în partea nordică e criză de locuri de parcare pentru că în spatele blocurilor stradale au rămas case şi nu s-a mai construit parcare.

În ritmul in care s-a construit în anii 1980 ar mai fi trebuit 10 ani să fie demolate casele dintre blocuri (mai ales strada Maramureş şi Bogdan Petriceicu Haşdeu) şi să fie finalizat oraşul într-un stil modern.

Câmpina avea 41554 locuitori la recensământul din 1992, cu 3 persoane pe apartament ar însemna că 69% din populaţie locuia la bloc în 1992.

Pe pagina Facebook Câmpina în Imagini găsiţi o hartă din 1964 plus alte poze vechi cu blocuri în construcţie şi case avariate de cutremurele din 1940 şi 1977.

Cum am făcut harta

Am desenat o hartă a Câmpinei în 2007, în AutoCAD, fără numerele blocurilor. În 2016 am luat oraşul la pas intenţionând să adaug numerele blocurilor cu pixul pe hartă, dar mărimea oraşului nu mi-a permis să îl explorez pe tot. Am fost cu microbuzul şi m-am pimbat prin zona Orizontului, Schelelor, Bulevardul Carol I şi apoi către parcul dinspre Valea Prahovei să îmi fac poze pe acolo şi am ajuns până în Poiana Câmpina de unde am luat trenul spre Ploieşti.

În 2017 am descoperit că pe OpenStreetMap au apărut numerele tuturor blocurilor din Câmpina, ceea ce mi-a permis să fac această harta interactivă în septembrie 2019 (5 ore mi-a luat compunerea datelor în Excel). Nu ştiu de unde au cules datele voluntarii OpenStreetMap dar am găsit câteva greşeli în comparaţie cu ceea ce am văzut pe teren (este posibil să mai fie greşeli pe OpenStreetMaps pe care eu le-am transpus pe harta mea, în zonele pe care nu le-am luat la pas).

Exemplu de greşeli pe OpenStreetMaps > corectate de mine:
17B (2 scări) > 17B şi 17C
17C (1 scară) < 17D1
17D (1 scară) > 17D2
Blocurile 30, 31, 32 sunt de fapt 31, 32, 33

În noiembrie 2019 am descoperit la Primăria Câmpina un PDF inventar al celor 280 blocuri din municipiu, comparând cu harta pe care o făcusem în august 2019, am găsit vreo 30 blocuri omise în lista primăriei. Blocul B4 Ecaterina Teodoroiu scrie an 1970 când de fapt e un model de bloc introdus la sfârşitul anilor 1970 (probabil a tastat 0 în loc de 9).

Am promovat harta pe grupul Câmpina de pe Facebook. Mulţumiri lui Mădălin Cristian Focşa pentru cercetare istoria blocurilor din Câmpina.

În faza iniţială (septembrie 2019) am inventariat la 300+ blocuri comuniste din Câmpina.

Până în decembrie 2022 am inventariat 336 blocuri în Câmpina. 79% au releveu disponibil. 99% din blocurile comuniste au numărul de apartamente cunoscut, 95% din apartamente au numărul de camere cunoscut.

Continui să modific harta în funcţie de informaţile furnizate de voi, pentru a fi cât mai aproape de realitate.