Harta NU este 100% corectă, contactaţi-mă dacă puteţi contribui cu date unde acestea lipsesc sau sunt greşite. Nu deranjaţi cu mesaje gen „spune-mi detalii despre blocul X” toate informaţiile pe care le deţin le puteţi consulta singuri dând click pe blocurile respective: anul construirii, numărul de apartamente, riscul seismic, releveu, etc.
Folosiţi căsuţa din interiorul hărţii pentru a naviga la o anumită locaţie, şi căsuţele de sub hartă pentru a filtra blocurile care corespund anumitor criterii (instrucţiuni filtre).
Cei care promovează site-ul pe Facebook, presă, etc, puneţi link la prima pagină www.hartablocuri.ro FĂRĂ /bucuresti/ site-ul oferă informaţii pentru toată România, evitaţi blocarea serverului dacă sute de persoane încarcă simultan harta Bucureşti cu 15000+ blocuri. Pot pune pe prima pagină thumbnail-urile fiecărui oraş în locul hărţii naţionale.
Legendă & statistică blocuri Bucureşti
| culoare | blocuri | scări | aparta mente | blocuri cu plan | blocuri cu nr ap | apart cu nr camere | camere cămin | 1 cameră | 2 camere | 3 camere | 4 camere | 5 camere |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
 1000-1950 | 3306 | 291 | 12998 | 1.39% | 27.34% | 1.71% | 13.96% | 11.26% | 38.29% | 27.93% | 8.56% | |
 1945-1960 | 425 | 839 | 7951 | 44.47% | 85.88% | 73.07% | 1.17% | 14.89% | 63.25% | 18.02% | 2.67% | |
 1958-1964 | 770 | 2026 | 55697 | 71.30% | 98.18% | 85.40% | 2.08% | 3.86% | 66.48% | 26.99% | 0.59% | |
 1963-1970 | 497 | 1556 | 46969 | 97.38% | 99.60% | 99.50% | 14.36% | 41.82% | 35.13% | 8.70% | ||
 1966-1970 | 262 | 496 | 24157 | 85.11% | 98.85% | 98.49% | 8.83% | 26.58% | 36.13% | 24.49% | 3.95% | 0.01% |
 1968-1972 | 865 | 1777 | 54783 | 84.97% | 98.50% | 99.02% | 2.11% | 30.93% | 38.04% | 25.87% | 3.02% | 0.03% |
 1970-1976 | 1160 | 3413 | 91230 | 95.78% | 99.05% | 99.15% | 5.50% | 5.90% | 54.29% | 27.02% | 7.29% | |
 1974-1978 | 857 | 2189 | 85631 | 91.37% | 99.88% | 91.03% | 3.60% | 13.05% | 27.17% | 48.43% | 7.73% | 0.02% |
 1977-1982 | 271 | 781 | 17352 | 85.61% | 98.89% | 94.34% | 0.55% | 36.16% | 28.51% | 30.55% | 4.12% | 0.11% |
 1978-1986 | 2495 | 4652 | 169312 | 91.42% | 99.96% | 95.90% | 12.59% | 43.07% | 32.64% | 11.55% | 0.15% | |
 1985-1990 | 1568 | 3139 | 89472 | 88.52% | 99.55% | 86.39% | 26.38% | 27.81% | 37.05% | 8.63% | 0.13% | |
 1990-ANL | 71 | 164 | 3198 | 25.35% | 77.46% | 71.86% | 56.88% | 25.15% | 17.32% | 0.65% | ||
 1990-private | 1315 | 1229 | 114349 | 0.08% | 39.54% | 15.72% | 23.56% | 49.78% | 22.29% | 4.23% | 0.13% | |
 demolate | 39 | 9 | 1376 | 23.08% | 56.41% | 62.35% | 1.86% | 87.30% | 5.01% | 3.26% | 2.56% | |
 nefinalizate | 26 | 11.54% | 0.00% | |||||||||
 necunoscute | 13 | 0.00% | 0.00% | |||||||||
| Total . . . . . . . . . | 13940 | 22561 | 774475 | 57.76% | 75.72% | 80.56% | 1.95% | 16.20% | 41.68% | 32.62% | 7.48% | 0.07% |
Un proiect original “Made by Teoalida” realizat voluntar: studiez arhitectura comunistă din 2005, folosind pozele din satelit + Google Street View pot identifica modelele blocurilor, estima anul construcţiei şi afla numărul de apartamente şi camere (la 90% din blocuri). Centralizez datele blocurilor într-o bază de date Excel şi le public pe această hartă interactivă.
Interesul meu iniţial a fost pentru numărul de blocuri şi apartamente, pe oraşe, cartiere şi proiecte de bloc, am observat că interesul majorităţii populaţiei este pentru anul construcţiei, care e greu de aflat cu exactitate.
Studiind listele parţiale (reabilitarea termică) din mai multe oraşe, plus informaţiile furnizate de vizitatorii site-ului, am estimat intervalele de ani pentru fiecare proiect de bloc şi le-am clasificat pe aceste culori (intervalele se suprapun fiindcă proiecte diferite de blocuri s-au construit simultan).
În faza iniţială am inclus pe harta Bucureşti toate blocurile comuniste (9000+ blocuri, peste 300 ore de muncă în iulie-octombrie 2020), imobile interbelice expertizate tehnic sau neexpertizate cu minim 3 etaje (2500+ imobile, 100 ore decembrie 2020) şi complexele rezidenţiale noi cu minim 4 etaje sau minim 20 apartamente (800 în Bucureşti şi 400 în Ilfov, 50 ore ianuarie 2021). În cursul anului 2021 am muncit alte câteva sute de ore adăugând informaţile furnizate de voi, pentru a fi cât mai aproape de realitate.
Riscul seismic
Municipiul Bucureşti are conform https://amccrs-pmb.ro/amr/file2.pdf la actualizarea din 15 noiembrie 2020:
358 imobile expertizate şi încadrate în clasa I de risc seismic;
368 imobile expertizate şi încadrate în clasa II de risc seismic;
116 imobile expertizate şi încadrate în clasa III de risc seismic;
10 imobile expertizate şi încadrate în clasa IV de risc seismic;
97 imobile expertizate şi consolidate;
1551 imobile expertizate şi încadrate în categorii de urgenţă, neîncadrate în clase de risc seismic corespunzătoare;
145 imobile expertizate şi neîncadrate în categorii de urgenţă sau în clase de risc seismic corespunzătoare; zeci de mii de imobile neexpertizate.
Din cele 9200+ blocuri comuniste, doar ~350 au fost expertizate (4%) restul ~2300 sunt blocuri şi case interbelice/antebelice.
În ianuarie 2023 am reverificat lista imobilelor expertizate în 2016-2022 şi am actualizat harta cu ce s-a mai schimbat pe lista AMCCRS, timpul nu îmi permite să reverific toată lista pentru a descoperi alte schimbări. La momentul respectiv erau 35 imobile „expertizate 2022”.
După 1 săptămână lista AMCRRS a fost actualizată cu încă 80 imobile expertizate pentru reabilitarea termică „SintezA expertizA tehnicA primitA de la Sector 3 prin adr. Nr. 12164/13.01.2023”, toate în clasa Rs2 ceea ce dădea impresia de EROARE.
Ultimii ani câteva persoane mi-au trimis rapoarte de expertiză cu încadrare în clasa de risc pentru blocuri care NU apar în lista AMCCRS. În vara 2023 un vizitator m-a informat că pe site-ul primăriei Sector 3 există listă cu 74 imobile Rs2 (Anexa 5) şi alte 314 imobile Rs3 (Anexa 4), am ajuns la concluzia că de câţiva ani reabilitarea termică include expertiza seismică, dar aceste expertize efectuate de primăriile de sector nu sunt transmise către AMCCRS, doar primăria Sector 3 a transmis la AMCCRS în ianuarie 2023 doar lista celor încadrate în clasa risc 2. În septembrie 2023 am actualizat harta cu ambele liste Rs2 şi Rs3.
Cine găseşte liste similare pentru celelalte sectoare să mi le trimită!
Atenţie la anunţurile atractive „vând garsonieră în bloc fără risc seismic” care au inundat OLX-ul şi alte site-uri: NU există imobile fără risc seismic, ci doar imobile expertizate şi încadrate în clase de risc seismic/urgenţă, şi imobile cu riscul seismic necunoscut fiindcă nu au fost expertizate.
La un cutremur de 7+ grade majoritatea blocurilor vor rezista dar printre cele care se vor prăbuşi pot fi atât unele blocuri construite înainte de 1977, cât şi unele din 1977-1990, chiar şi unele de după 1990 construite haotic pentru profitul dezvoltatorului. A găsi un bloc rezistent e o loterie deoarece depinde de multe variabile: normele de proiectare, calitatea execuţiei, cum a fost întreţinut, pereţii sparţi şi infiiltraţiile de apă în sol. Citiţi mai multe: riscul seismic.
Istoria blocurilor din Bucureşti
Înaintea celui de-al doilea război mondial oamenii de afaceri au demolat case în zona centrală şi au construit blocuri cu până la 12 etaje. Pe terenurile virane de la periferie se făceau parcelări pentru case, precum Floreasca, Pieptănari şi Vatra Luminoasă. În anii 1950 guvernul comunist a construit blocuri pe loturile rămase libere în aceste parcelări.
Tot în anii 1950 s-au construit şi mici cvartale de blocuri precum cele de pe Iancu De Hunedoara 33 şi 35 (P+5/6 cu lift), Bulevardul Basarabia (P+3 şi P+5 cu lift), Bucureştii Noi (P+3), Căţelu (P+1 şi P+2), Drumul Sării 11-17 (P+4), Drumul Taberei zona Orizont (P+3 şi P+4), Ferentari (P+3), Gorki (P+2 şi P+3), Nada Florilor (P+2), Panduri 60 (P+4 şi P+5 fără lift), Şoseaua Alexandriei nr. 1 (P+3), Şoseaua Olteniţei colţ cu Bulevardul Constantin Brâncoveanu (P+3), etc.
La sfârşitul anilor 1950 s-au construit plombe în zona centrală unde unde capitaliştii interbelici nu au apucat să construiască blocuri sau au fost distruse de bombardamente (notă: atât în perioada interbelică cât şi în anii 1950 unele blocuri erau construite de întreprinderi, distinct de programul naţional de locuinţe care a apărut în anii 1950, nu sunt sigur care e limita).
În anii 1960 a început constructia mega-cartierelor la marginea oraşului: Berceni (jumătatea estică), Drumul Taberei (jumătatea estică), Giuleşti, Giurgiului, Griviţa, Militari, Pajura, Titan-Balta Albă, dominate de blocuri cu 4, 8, 9, 10 etaje.
Plan de sistematizare a Bucureştiului din anul 1964 (sursa: armyuser.blogspot.com), observaţi pe Şoseaua Olteniţei un cartier de blocuri rarefiate care NU a mai fost construit.
Proiectul cartierului Titan realizat prin anii 1960 (sursa: armyuser.blogspot.com), observaţi că zona Ozana s-a construit într-un stil cu totul diferit faţă de proiectul iniţial, iar zona vestică a fost îndesită cu alte blocuri în anii 1970.
La sfârşitul anilor 1960 au fost începute noi cartiere: Berceni (jumătatea vestică), Colentina, Drumul Taberei (jumătatea vestică), Rahova, Sălăjan. Pe lângă cartierele principale s-au construit şi cvartale de blocuri confort 2/3 pe terenurile virane din cartierele de case, de exemplu Banul Udrea, Foişorului, Moise Nicoară (în centru), Melineşti (în Berceni), Baciului, Iacob Andrei, Imaşului, Livezilor, Zăbrăuţi (în Ferentari), Amurgului, Crizantemelor, Pricopan (în Rahova), Electronicii, capătul lui Pantelimon, confortul redus combinat cu amplasamentul (în special în Ferentari unde lipsesc blocuri mai noi) le-au transformat în „zone negre” ale Bucureştiului, populate de ţigani. Nu ştiu dacă acest lucru are legătură cu venirea lui Ceauşescu la putere.
La începutul anilor 1970 au fost început noi cartiere: Baicului, Fundeni, Pantelimon, Rahova (zona Şoseaua Alexandriei), Tineretului.
Machetă Colentina realizată în 1968 care prezintă cum urma să arate cartierul în 1972, incluzând nişte blocuri care (presupun) că urma să aibă 16-18 etaje, care însă nu s-au mai construit iar terenul a fost umplut spre sfârşitul anilor 1970 cu alte blocuri.
După 1975 s-a trecut la demolări masive şi construcţia de blocuri în aliniament stradal. Se zvoneste că Nicolae Ceauşescu s-a inspirat din vizitele sale în China şi Coreea de Nord, sau că cutremurul din 1977 l-a determinat să ordone demolarea centrelor oraşelor şi construirea de blocuri pe toate bulevardele. Cercetările personale arată că acest nou stil de blocuri era deja în construcţie la momentul cutremurului din 1977, pe Calea Dorobanţi, Ion Mihalache, Nicolae Titulescu, şi Iuliu Maniu, deci Ceauşescu avea planuri masive de sistematizare încă de la mijlocul anilor 1970, iar cutremurul a venit la fix să se folosească de el ca pretext pentru demolări.
Următoarele cartiere s-au construit după 1977: Băneasa, Crângaşi, parte din Ion Mihalache / Turda, Militari (zona Uverturii şi zona dintre frontul sudic Iuliu Maniu şi calea ferată Cotroceni), Moşilor, Olteniţei, Rahova (zona Căii Rahovei şi Mărgeanului), Ştefan Cel Mare (frontul sudic), Vitan.
Machetă Calea Rahovei realizată în 1978, zona de până în strada Mihail Sebastian s-a construit aproximativ conform machetei exceptând câteva blocuri pe partea sudică care nu s-au mai construit, în timp ce zona de la Piaţa Chirigiu până la Mihail Sebastian construcţia a început spre sfârşitul anilor 1980 şi a rămas neterminată datorită revoluţiei.
În jur de 1984 au fost introduse noi tipuri de blocuri cu suprafeţe sporite şi au fost începute cartierele Bulevardul Unirii, Aviaţiei, Electronicii, Militari (zona Virtuţii), Rahova (zona Sebastian şi 13 Septembrie), Văcăreşti.
Privind ritmul construcţiei din zona străzilor Petre Ispirescu şi Sebastian (zone construite în anii 1980), dar şi Năsăud şi Ştefan Dumitrescu (zone cu câteva blocuri începute în 1988) mă gândesc că Ceauşescu şi-a schimbat planurile în a demola nu doar de-a lungul bulevardelor ci toate zonele de case modeste şi înlocui cu blocuri.
Dacă mai aveţi machete sau orice informaţii despre proiecte de sistematizare nerealizate, contactaţi-mă!
Metroul, unul din puţinele proiecte comuniste care într-adevăr au îmbunătăţit calitatea vieţii, a fost proiectat initial în 1938 pe timpurile lui Carol al II-lea, dar proiectul nu a fost pus în practică din cauza războiului. Construcţia a început în 1975 în timpul lui Ceauşescu şi urma să fie finaliată în anul 2000 cu 8 linii de metrou totalizând în jur de 100 km. Prima linie s-a deschis în 1979, iar până în ziua revoluţiei s-au dschis 3 lunii totalizând 55 km. Între 1990 şi 2000 idioţii capitalişti au reuşit performanţa să deschidă încă 8 km de linii începute de comunişti. Oare cât timp le va lua capitaliştilor să construiască o linie de metrou de la zero, Drumul Taberei – Eroilor – Pantelimon sau una care să lege Bucureştiul de aeroportul Otopeni?
Cartiere
Cartiere principale de blocuri: Griviţei, Pajura, Bucureştii Noi, Băneasa, Aviaţiei, Floreasca, Tei, Ştefan Cel Mare, Moşilor, Colentina, Fundeni, Electronicii, Baicului, Pantelimon, Vatra Luminoasă, Dristor, Balta Albă, Titan, Sălăjan, Vitan, Tineretului, Olteniţei, Berceni, Giurgiului, Ferentari, Rahova, Panduri, Ghencea, Drumul Taberei, Militari, Crângaşi, Giuleşti.
Pentru comparaţie, în oraşul meu natal Ploieşti sunt 19 cartiere, majoritatea construite într-o perioadă scurtă de timp. Republicii – Andrei Mureşanu construit în 1960-1970, apoi Republicii Vest I construit în 1975-1985 are blocuri intercalate cu blocurile din cartierul anterior pentru îndesire, dar din punct de vedere al proiectului se află în cartiere diferite.
În Bucureşti, majoritatea cartierelor au fost începute în anii 1960 şi noi blocuri s-au construit în fiecare decadă până 1990. Excepţii: Bucureştii Noi, început în jur de 1955 şi continuat în anii 1960, după 1970 nu s-a mai construit nici un bloc.
Acest lucru riscă să creeze confuzie iar diverşi amatori dau sfaturi „evită cartierul Militari că e construit înainte de 1977 şi chiar s-a prăbuşit un bloc la cutremur” când de fapt majoritatea blocurilor din Militari sunt construite după 1977. Blocul OD16 care s-a prăbuşit în Militari a fost un caz izolat, fiindcă şeful de şantier a furat din materiale. Nu înseamnă că trebuie să evitaţi TOATE blocurile care au prins cutremurul. Dacă sunteţi paranoic, harta mea vă ajută să identificaţi blocurile construite după 1977.
Numerotarea blocurilor
Blocurile „tip OD, E, P, Y, Z”, denumiri adeseori întâlnite în anunţurile imobiliare din tot Bucureştiul, îşi au originea în sistemul de numerotare din Drumul Taberei, folosit parţial şi în Berceni şi în Titan. Blocurile de 4 etaje A+număr au 20x11m şi 2/3/3 camere, D+număr au 17x11m şi 3/4 camere, dar în Berceni mai sunt şi blocuri de 10 etaje care încep tot cu A.
Drumul Taberei e compus din 10 microraioane, în fiecare numerotarea după literă începe cu 1, doar 3 microraioane vestice au numerotare continuă. În Bucureşti trebuie să spui întotdeauna numele străzii când comanzi pizza. (pentru comparaţie cartierul Ploieşti Vest I area blocurile 1-100, I1-I5, M3-M17, iar Vest II are blocurile 101-181, nu există numere dublate într-un cartier).
Blocuri identice există şi în alte cartiere dar fără acest sistem de notare (de exemplu în Militari zona anilor 1960 are blocuri de la 1 la 86 fără nicio literă, iar în zona anilor 1980 numerotarea începe cu M, N, O, P + număr, litera reprezentând cvartalul indiferent de tipul blocului. La fel şi în Rahova.
Cum am făcut harta, sursa şi corectitudinea datelor
În 2007-2008 am realizat o statistică la care mi-au ieşit ~20.200 scări de bloc şi 630.000 apartamente, marjă de eroare +/- 2%.
Am început proiectul “harta interactivă a blocurilor” în ianuarie 2018 pentru oraşul meu Ploieşti, iar în martie 2020 m-am apucat de Bucureşti. Din cauza COVID-19 mi-am anulat vacanţele iar din 25 iulie 2020 m-am apucat la greu de muncă la Bucureşti. La sfârşitul lui septembrie 2020 aveam aproximativ 8000 blocuri cu date tehnice, când am fost nevoit să iau o pauză datorită problemelor personale, în octombrie singurele actualizări pe hartă au fost greşelile raportate de vizitatorii site-ului. La data de 4 noiembrie 2020 erau pe hartă 8965 blocuri comuniste, din care 8269 au numărul de apartamente cunoscut, totalizând 598.250 apartamente, din care am reuşit să identific numărul de camere la 523.705 apartamente.
Blocurile interbelice le-am adăugat începând cu 18 noiembrie 2020, am adăugat informaţiile de pe lista imobilelor expertizate seismic (actualizată 15 noiembrie 2020, total 2645 imobile) peste coordonatele din Adrese Bucureşti şi am găsit blocuri comuniste la care anul nu corespunde cu cel de la reabilitare termică. În mai-iulie 2021 am verificat zona veche, am corectat / optimizat coordonatele şi adăugat alte câteva sute de imobile interbelice cu minim 4 etaje, care nu au fost expertizate.
Blocurile noi le-am adăugat în decembrie-ianuarie 2021, m-am folosit parţial de korter.ro, tentativa de a folosi un program automat de extragere a datelor a dovedit că acest site e un dezastru, jumătate din blocuri nu au numărul de etaje indicat, la unele blocuri anumite informaţii apar în câmp greşit, fiind nevoit să compun datele manual, şi să număr eu etajele pe Google Streetview. În ianuarie-februarie 2022 am completat numărul de etaje la majoritatea blocurilor noi şi adăugat alte 200 blocuri noi inexistente pe korter.ro.
Pe site-ul Primăriei Municipiului Bucureşti scrie: Recensământul din 1992 înregistra un număr de 109194 imobile în Bucureşti (majoritatea sunt case locuite de una sau câteva familii). Fiindcă nu există o limită clară între case şi blocuri, pentru a evita supraaglomerarea hărţii am decis ca la blocuri private să includ DOAR imobilele expertizate tehnic şi cele cu peste 4 etaje sau minim 20 apartamente.
Poza 1: harta cu poligoane pe cartiere şi 664 buline adăugate în martie-mai 2020.
Poza 2: 8 august 2020 (3000+ blocuri din care 2500+ cu datele tehnice).
Poza 3: 16 August 2020 (5000+ blocuri din care 3000+ cu datele tehnice).
Poza 4: 21 august 2020 (7015 blocuri din Bucureşti, din care 4000+ cu datele tehnice, plus cele din comunele suburbane).
Poza 5: 28 august 2020 am finalizat adăugarea coordonatelor la blocurile comuniste (8816 blocuri, din care 5000+ cu datele tehnice).
Poza 6: 9 ianuarie 2021 am finalizat adăugarea blocurilor noi şi interbelice.
În primă fază am pus coordonatele şi numerele blocurilor conform OpenStreetMaps, tip bloc, numărul de etaje şi apartamente ghicite din imaginile satelitare şi Google Street View (FĂRĂ documente), apoi prin filtru şi find-replace am adăugat anii estimaţi în care s-a construit fiecare tip de bloc. Compun datele la viteza de 60 blocuri pe oră (dovadă video mai jos), Ploieştiul l-am făcut în 30 ore, Târgovişte în 15 ore, estimam că Bucureştiul îmi va lua 150 ore, DAR…
Am găsit informaţii suplimentare care au dus volumul de muncă către 300 ore, de exemplu reabilitaretermica.eu, (pentru sectoarele 1, 4, 6), o listă PDF cu anii de construcţie la 70% din blocurile din Sectorul 3, iar pentru sectorul 2 o persoană mi-a trimis 12 liste PDF (ele nu se găseau pe internet până le-am publicat eu), de pe acestea am luat adresa stradală şi anul recepţiei, moment în care am corectat numerele blocurilor greşite.
Reabilitaretermică.eu e un site cu autor necunoscut, făcut în haos pentru sector 1, sector 4, sector 6 (unele blocuri au buline pe fiecare scară, altele au 1 bulină pe mai multe blocuri), doar blocurile care la momentul creării site-ului erau reabilitate (verde) sau în curs de reabilitare (galben) au anul construcţiei în 90% cazuri corect din certificatul energetic, blocurile care urmează să fie reabilitate (portocalii) au anul construcţiei scris pe baza clădirilor vecine, în 90% cazuri GREŞIT (eu dau click pe fiecare bloc şi cunoscând intervalele de ani pe tipuri de bloc, îmi dau seama care au anul greşit, am găsit blocuri de tipul celor introduse după 1980 dar pe ele scrie un an din ’60 din simplul motiv că au fost construite pentru îndesire în cartierele anilor 1960).
De exemplu turnurile cu 12 garsoniere pe etaj s-au construit pe o perioadă lungă de timp (din anii 1960 până către 1980), pe reabilitaretermica.eu majoritatea au anul 1965. Am inclus pe harta mea toţi anii cu menţiunea că GREŞIT unde e cazul, pentru a preveni mesaje gen „blocurile M13 şi M18 din Militari sunt din 1965, aşa scrie pe reabilitaretermică.eu, nu 1978-1986 cum ai estimat tu„, pe fostulbucuresti.github.io e o poză din satelit din 1978 care dovedeşte că blocurile respective nu erau încă construite.
Reabilitaretermina.eu pentru sector 5 a apărut în noiembrie 2021 dar ghici, anii de pe harta lor sunt exact anii minim din intervalele estimate de mine la generaţii de proiecte.
O hartă oficială cu numerele blocurilor este cadastral.github.io, greu de navigat, fiindcă trebuie download-at fiecare careaj cadastral va dura ceva timp până verific tot Bucureştiul. Cu aceste planuri cadastrale am corectat greşeli din OpenStreetMap şi adăugat alte 100 blocuri comuniste pe hartă în 2021. Exemple: un bloc 3 scări de pe Strada Dunăvăţ apare pe OpenStreetMaps cu numărul 64, pe cadastal apar 2 blocuri: 59 şi 65, blocul 14 pe Bulevardul Uverturii sunt de fapt 2 blocuri 14 şi 14A, alte blocuri au numerele inversate, altele nu au deloc număr.
La efortul de mai sus se adaugă 1-2 ore / plan de bloc desenat în AutoCAD (majoritatea planurilor nu sunt specifice Bucureştiului, le voi folosi şi la alte oraşe la care mai fac hărţi interactive).
Pe 17 iunie 2021 am vizitat Bucureştiul pentru prima dată după 1 an de pandemie, am luat la pas de la metrou Obor > Arena Naţională > Basarabia > Decebal > metrou Timpuri Noi şi am pozat (din stradă) tabelele de întreţinere la vreo 10 blocuri, sau măcar numărat cutiile poştale (la blocurile non-standard unde îmi lipseau datele) ceea ce mi-a permis să inventariez numărul de camere la încă 1000 apartamente. Alte 2 plimbări au urmat în august 2021. Am în plan să iau la pas şi cartierele Floreasca şi Militari.
Alte site-uri utile
esriroedu.maps.arcgis.com – o hartă similară cu a mea, făcută de angajaţii ArcGIS, folosind strict datele de pe lista imobilelor expertizate seismic. Doar ~350 din cele ~9200 blocuri comuniste au fost expertizate. Scopul hărţii mele e să includă TOATE blocurile vechi şi noi, expertizate sau nu.
fostulbucuresti.github.io – poze din avion / satelit din perioada interbelică / comunistă.
ideiurbane.ro – 13 planuri cadastrale şi hărţi din secolele 19 şi 20.
Alte hărţi vechi:
Harta-Bucuresti-veche.png
Harta-Bucuresti-1897.jpg
Harta-Bucuresti-1900.jpg
Harta-Bucuresti-1940.jpg (cu reteaua de autobuze si tramvaie)
Detalii tehnice la 9200+ blocuri comuniste (20900+ scări şi 640000+ apartamente), 3300+ imobile interbelice, 1200+ ansambluri noi (adaug câteva blocuri noi în fiecare lună).
Din 4 noiembrie 2023 se afişează pe prima pagină www.hartablocuri.ro FĂRĂ /bucuresti
