Folosiţi căsuţa din interiorul hărţii pentru a naviga la o anumită locaţie, şi căsuţele de sub hartă pentru a afişa blocurile care corespund anumitor criterii.
Harta NU este 100% corectă, puteţi contribui spunându-mi datele unde acestea lipsesc sau sunt greşite.
Nu deranjaţi cu mesaje gen „spune-mi detalii despre blocul X” toate informaţiile pe care le deţin le puteţi consulta dând click pe blocurile respective: anul construirii, numărul de apartamente, riscul seismic, releveu, etc.
Datele blocurilor pot fi download-ate şi în format Excel pe care îl puteţi edita după dorinţele voastre, sorta şi băga filtre, adăuga propriile date.
Cine îmi poate da mai multe detalii despre istoria oraşului şi construcţia blocurilor (în special a celor vechi cu 1 etaj) să mă contacteze (comment în josul paginii sau mesaj pe chat)
Legendă & statistică blocuri
Un proiect original “Made by Teoalida” realizat voluntar, pentru a oferi tuturor experienţa mea şi informaţiile acumulate de-a lungul timpului. Din 2005 studiez arhitectura comunistă şi pot identifica modelele blocurilor, estima anul construcţiei şi afla numărul de apartamente şi camere la 90% din blocuri folosind pozele din satelit + Google Street View.
Interesul meu iniţial a fost să obţin numărul de blocuri şi apartamente, pe oraşe, cartiere şi modele de bloc, am observat că interesul majorităţii populaţiei este pentru anul construcţiei, care la majoritatea blocurilor e imposibil de aflat cu exactitate, dar eu studiind listele parţiale (reabilitarea termică) din mai multe oraşe, plus informaţiile furnizate de vizitatorii site-ului, am estimat intervalele de ani pentru fiecare proiect de bloc şi le-am clasificat pe următoarele culori:
Culoare | Blocuri | Scări | Apartamente | Apartamente cu nr camere | Camere cămin | 1 cameră | 2 camere | 3 camere | 4 camere |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
![]() | 46 | 47 | 236 | 68 | 88.24% | 11.76% | |||
![]() | 22 | 44 | 224 | 224 | 100.00% | ||||
![]() | 7 | 10 | 150 | 150 | 28.00% | 54.00% | 18.00% | ||
![]() | 2 | 2 | 160 | 160 | 100.00% | ||||
![]() | 2 | 2 | 224 | 224 | 100.00% | ||||
![]() | 8 | 15 | 320 | 320 | 6.25% | 61.25% | 27.50% | 5.00% | |
![]() | 20 | 31 | 656 | 656 | 8.54% | 64.02% | 27.44% | ||
![]() | 14 | 20 | 366 | 366 | 1.09% | 65.03% | 27.32% | 6.56% | |
![]() | 24 | 42 | 799 | 799 | 24.03% | 48.06% | 26.28% | 1.63% | |
![]() | 18 | 23 | 387 | 387 | 25.32% | 47.03% | 25.58% | 2.07% | |
![]() | 2 | 1 | |||||||
Total | 165 | 237 | 3522 | 3354 | 13.24% | 12.28% | 51.43% | 21.23% | 1.82% |
Notă: intervalele se suprapun la ani fiindcă proiecte diferite de blocuri s-au construit simultan.
Până în decembrie 2022 am inventariat 165 blocuri în Plopeni. 62% au releveu disponibil. 100% au numărul de apartamente cunoscut, 95% din apartamente au numărul de camere cunoscut.
Continui să modific harta în funcţie de informaţile furnizate de voi, pentru a fi cât mai aproape de realitate.
Hartă Plopeni de perete
Am desenat harta Plopeni în AutoCAD, se poate printa ca hartă de perete. Contactaţi-mă pentru preţ şi livrare.
Părerea mea
Plopeni mi se pare cel mai frumos oraş din punct de vedere urbanistic dintre oraşele pe care le-am putut vizita într-o zi (de pe raza de 100 km în jurul Ploieştiului), mic dar frumos pentru că pare un oraş complet, nu are străzi şi blocuri neterminate sau case vechi uitate printre blocuri, 100% din populaţie locuia la bloc la momentul revoluţiei.
În prezent nu locuieste toată lumea la bloc, există case, mai exact cocioabe construite din lemn şi tablă pe lângă calea ferată şi la nord după autogară, garaje, magazii, coteţe de animale, dar totuşi am văzut într-unele lumină aprinsă şi rufe întinse la uscat, deci sunt locuite. S-au construit şi case noi printre blocurile din anii 1940-1960 (e interesant de aflat cum au intrat în proprietatea acelui teren public dintre blocuri, cică primăria a scos la licitaţie parcelele, dar oare de ce?).
Am compus în Excel datele tehnice la blocurile din Plopeni în august 2019, Am inventariat 165 blocuri în Plopeni, din care 90 blocuri P+2/3/4 construite în 1960-1990, totalizând 140 scări şi 2622 apartamente, cu următoarea distribuţie: 356 garsoniere, 1501 două camere, 704 trei camere, 61 patru camere.
Detalii blocuri
Plopeni a atins apogeul la recensământul din 1992 cu 10284 locuitori. Calea ferată şi Strada Victoriei împart oraşul în 4 părti, din care doar cele de sud şi de nord sunt rezidenţiale. Zona de vest conţine stadionul iar zona de est e industrială.
Conform Wikipedia, fabrica de armament Plopeni a luat fiinţă în 1938 iar în jurul ei a apărut o colonie muncitorească în 1939 denumită Mărgineanca. 67 blocuri şi vile cu 1 etaj au fost construite în anii 1940 şi 1950, cu tavan de aproximativ 3 metri, dar nu îmi dau seama care au fost construite în perioada regatului la ordinele nemţilor şi care la ordinele ruşilor sau guvernului comunist. Acestea sunt sunt împărţite în 2 grupuri, sud şi nord, ceea ce mă face să mă întreb ce era în zona de mijloc dintre cartiere. În jurul anulul 1960 au fost adăugate la sud 7 blocuri P+2 cu tavan de aproximativ 2,5 metri (standard introdus în 1958). Probabil tot atunci s-a construit şi Bulevardul Republicii pe partea estică.
Blocurile 38x11m au 12 apartamente, blocurile 30x11m au 8 apartamente iar restul mai mici presupunând că au 4 apartamente, ar fi un total de 89 scări şi 404 apartamente.
Undeva în anii 1960 a început construcţia blocurilor P+4, un cartier sudic cu 26 blocuri, bare paralele şi cuburi, totalizând 45 scări şi 920 apartamente. Satul, pe atunci având numele Stejarul, a fost declarat oraş în 1968 şi a primit numele Plopeni.
În anii 1975-1990 s-a construit masiv în zona nordică (actuala zonă centrală), blocurile AC1-AC19, B1-B5, C1-C17, 18-20, C21, V4-V8, V22, plus blocurle D1-D4 şi blocul Diana la sud, 56 blocuri cu 83 scări, totalizând 1505 apartamente. Blocurile V4-V8 de pe strada Speranţei au fost finalizate în 1989 iar vizavi a fost defrişată o parte din pădure, să fi fost aici noi blocuri în proiect? Blocurile 18-20 au fost suprinse de revoluţie în construcţie, fiind finalizate în anii 1990.
La acestea se adaugă 4 cămine de nefamilişti (Cămin 2, 3, 4 5) şi 2 cămine de studenţi.
Căminul 1 s-a prăbuşit la cutremurul din 1977 (sursa: ph-online.ro şi republikanews.ro) unde, conform martorilor, 30 persoane au murit, informaţii oficiale nu există deoarece presa de la acea vreme nu spunea nimic despre pagubele din Prahova. Dacă îşi mai aminteşte cineva câte etaje şi camere avea, să-mi spună. Să fi fost similar cu Căminul 2 care se află azi într-o stare avansată de degradare?
Un imobil pe strada Bucegi a fost demolat în anii 2000, care a fost motivul demolării şi ce s-a întâmplat cu proprietarii?