Sari la conținut

Statistică blocuri şi apartamente

Lista blocurilorDe când am început baza de date a blocurilor în 2018, până în septembrie 2023 am recenzat toate blocurile din Bucureşti, judeţele Ilfov, Argeş, Braşov, Buzău, Constanţa, Dâmboviţa, Hunedoara, Iaşi, Prahova, plus oraşele Galaţi, Oneşti, Orşova. Adică 40-45% din numărul de blocuri şi 50-55% din numărul de apartamente din România.

Distribuţia blocurilor pe numărul de niveluri

Lista de oraşe e în ordinea procentajului de blocuri comuniste cu maxim 5 niveluri: 41% în Bucureşti, 99% în Mioveni.

Numărul de niveluri include demisolul (dacă e locuit), parterul, etajele şi mansarda locuibilă, exclude subsolul tehnic sau parcare, şi podul nelocuibil. Parter + 4 etaje = 5 niveluri. Demisol + parter + 2 etaje + mansardă = 5 niveluri.

Se observă cum România comunistă era dominată de blocuri cu 1, 2, 3, 4, 8, 10 etaje. Numărul de blocuri cu 5-7, 9, 11+ etaje e nesemnificativ. Vedeţi şi lista celor mai înalte blocuri.

În Bucureşti, 58% din blocurile comuniste, 50% din scări, 72% din apartamente au lift. Niciun alt oraş nu are procentaje peste 40% cu lift. Pentru mulţi, lipsa liftului e sinonim cu 4 etaje, dar legea permite şi D+P+4E+MA (7 niveluri) fără lift.

Distribuţia apartamentelor pe anii de construcţie

La majoritatea blocurilor e imposibil de aflat anul construcţiei cu exactitate, dar eu studiind listele parţiale (reabilitarea termică) din mai multe oraşe, plus informaţiile furnizate de vizitatorii site-ului, am estimat intervalele de ani pentru fiecare proiect de bloc şi le-am clasificat pe culori. Iniţial în 2018 erau 7 culori la Ploieşti, extinderea la Bucureşti în 2020 a adăugat alte 2 culori, a 10-a culoare am adăugat-o în decembrie 2022, este posibil să aduc în viitor alte modificări ale clasificării blocurilor.

Intervalele de ani se suprapun fiindcă proiecte diferite de blocuri s-au construit simultan, de exemplu drept-cf1-28x10m, proiect introdus în 1978 şi construit până prin 1981-1982 în Ploieşti, Buzău şi Târgovişte, nu şi în Bucureşti, unde domină cruce-cf1-6ap/et, proiect introdus tot în 1978 dar construit până prin 1986-1987.

Lista de oraşe indică procentajul de blocuri comuniste la care am recenzat apartamentele, în ordinea raportului de apartamente construite până în 1978: 84% în Hunedoara, 5% în Mioveni.

Distribuţia apartamentelor pe tip de camere

Lista de oraşe indică procentajul de apartamente comuniste la care am identificat numărul de camere, în ordinea raportului de apartamente cu maxim 2 camere: 78% în Lupeni, 42% în Otopeni (oraş în care construcţia de blocuri a luat amploare în anii 1985-1990 când dominau 3 camere).

Distribuţia apartamentelor pe tip de camere şi ani construcţie

Am reuşit să identific numărul de camere la peste 90% din apartamentele comuniste, dar doar 8% din apartamentele interbelice/antebelice şi 11% din apartamentele noi. Se observă cum domină apartamentele de 2 camere, dar procentajul de 3 şi 4 camere a crescut de-a lungul celor 42 ani de comunism.


Spre deosebire de blocurile comuniste, la unele blocuri noi sufrageria e cu bucătărie open-space şi are rol şi de hol, aşa că apartamentele cu 2 camere au doar 1 cameră care poate fi închisă pentru a dormi. Unii dezvoltatori proiectează blocuri cu „studio” adică garsoniere în acte (nu respectă suprafaţa minimă de 52 m² pentru 2 camere prevăzută de lege) dar le promovează ca 2 camere (sufragerie cu bucătărie open-space + dormitor). Cum ar trebui să le inventariez pe acestea?

Numărul insuficient de camere provoacă natalitate scăzută şi stres pentru părinţii care împart camera cu copiii. În Europa de Vest 4 camere sunt dominante.

Definiţia unui „BLOC”

În anii 1960 majoritatea blocurilor erau bară şi turn, indiferent că au 1 sau 10 scări, aveau aceeaşi adresă stradală şi număr de bloc. După 1975 tiparul a fost schimbat la şiruri de blocuri aliniate la străzi, în majoritatea oraşelor (nu şi în Bucureşti) acestea au adrese distincte pentru fiecare scară (sau pentru maxim 2 scări).

La mine în cartier Bariera Bucureşti din Ploieşti, localnicii spun adeseori „bloc 4 scara A-D”, „bloc 5 scara A-H”, etc, ceea ce e GREŞIT, sunt 4 blocuri distincte 4A, 4B, 4C, 4D, fiecare cu 1 scară. Există adrese mai complicate, de exemplu în cartierul Enăchiţă Văcărescu există blocul 121A cu o scară, 121B cu scările A şi B, 121C1 cu scările A şi B, 121C2 cu o scară.

La statistica din 2005-2008 aveam adresele blocurilor DOAR la Ploieşti şi Plopeni. Ploieştiul având 1803 blocuri totalizând 3167 scări şi 69500 apartamente +- 0.5%. La Bucureşti, necunoscând numerele blocurilor, am improvizat numărând fiecare scară ca fiind un bloc, exceptând blocurile cu 4 etaje din anii 1970 cu 2 şi 3 apartamente pe etaj la care rosturile împart blocul în segmente de 2 scări, fiecare segment fiind numărat ca 1 bloc, rezultând 17446 blocuri cu 20265 scări. La alte oraşe am scris numărul de blocuri doar în cartierele mai vechi de 1975 unde fiecare bloc e o clădire distinctă. Pentru comparaţie între oraşe şi pentru munca dumneavoastră, vă recomand să folosiţi numărul de scări şi de apartamente, e mai relevant decât numărul de „blocuri”.

Între timp OpenStreetMaps s-a dezvoltat, plus cadastral.github.io mi-au permis să fac hartă exactă la Bucureşti în 2020, care a ajuns la 9000+ blocuri şi 20700+ scări.

Numărul de apartamente mediu pe SCARĂ (nu pe bloc) este de 31 la Bucureşti şi de 15-23 la oraşe mici. Chiar şi 6.62 la comune gen Snagov care are 89 blocuri „vilă” cu doar 4-6 apartamente.

Braşov, Cluj, Constanţa, Galaţi, Iaşi le estimez la aproximativ 4000-4300 scări de bloc şi 90.000-100.000 apartamente, dar atenţie, în Iaşi după 1975 fiecare scară de bloc are adresă stradala distinctă, astfel când am făcut baza de date detaliată la Iaşi în 2021 am băgat fiecare scară separat, ajungând la peste 3100 blocuri cu peste 4200 scări, pe când în celelalte oraşe adresa stradală e aceeaşi pe mai multe scări, când voi face baza de date detaliată şi la ele (în 2022?) mă aştept să am 1800-2000 blocuri cu 4200 scări.

Câte blocuri şi apartamente sunt într-un oras?

Un răspuns precis nu poate fi dat, fiindcă definiţia unui „bloc” e neclară, diverse metodologii de numărare rezultă cifre diferite.

În 2018 am început o bază de date a blocurilor care în cazul Municipiului Bucureşti a ajuns ianuarie 2023 să includă:

Peste 9200 imobile comuniste: tot ce a construit statul comunist, incluzând imobile P+1/P+2 cu doar 4-6 apartamente care s-ar numi vile, nu blocuri. Am identificat numărul de scări şi apartamente la peste 99% din ele, ajungând la un total de ~20.900 scări şi 644.000 apartamente.

Peste 3000 imobile interbelice: cele de pe lista primăriei (imobile expertizate seismic) plus imobile neexpertizate cu mai mult de 3-4 etaje (pe unele străzi am inclus şi imobile de 2 etaje). Dintre acestea, aproximativ 600 au 6 sau mai multe niveluri (parter + 4 etaje + mansardă). Nu am inclus cele câteva mii de vile <3 etaje care tehnic sunt blocuri, având 1 sau 2 apartamente la fiecare etaj, plus case proiectate pentru o singură familie dar locuite azi de mai multe familii.

Peste 1200 complexe rezidenţiale construite după 1990: un complex poate avea mai multe blocuri dar fiindcă nu găsesc numărul de apartamente pe fiecare bloc în parte, am făcut baza de date cu un rând per complex. Numărul de scări e în curs de adăugare. Aproximativ 500 complexe totalizează peste 110.000 apartamente iar la restul 700 nu se cunoaşte numărul de apartamente. La fel ca în perioada interbelică, azi se construiesc multe vile / mini-blocuri, momentan am inclus doar cele care presupun că au peste 20 apartamente.

Notă: pe site-ul Primăriei Municipiului Bucureşti scrie aşa: „Recensământul din 1992 (trei ani de la căderea comunismului) înregistra în Bucureşti un număr de 109194 blocuri cu 760751 apartamente şi un total de 1803635 camere, ceea ce înseamnă o suprafaţă de peste 46.1 milioane metri pătraţi de locuinţă (34.3 metri pătraţi pe apartament)„. Se referă la 109194 CLĂDIRI (incluzând casele) cu 760751 locuinţe, că blocuri nu au cum să fie atâtea. Comparând cu cifra mea de 642.000 înseamnă că 85% din locuinţe sunt apartamente la bloc.

În 2021 am cercetat oraşul Iaşi şi am inclus în baza de date peste 4300 scări cu 99.000 apartamente comuniste. Îmi asum că Braşov, Cluj, Constanţa, Craiova, Galaţi, Timişoara au fiecare în jur de 4000-4300 scări şi 85.000-100.000 apartamente comuniste.

Numărul de apartamente pe judeţe:
Judeţul Constanţa: 131000 ± 2% din care 89000 ± 1% în Municipiul Constanţa (cercetat 2022)
Judeţul Braşov: 129000 ± 2% din care 94000 ± 1% în Municipiul Braşov (cercetat 2023)
Judeţul Cluj 125000 ± 10% din care 92000 ± 10% în Municipiul Cluj-Napoca (de cercetat)
Judeţul Iaşi: 117000 ± 1% din care 99000 ± 1% în Municipiul Iaşi (cercetat 2021)
Judeţul Hunedoara: 117000 ± 1% din care 25000 ± 1% în Municipiul Deva (cercetat 2021)
Judeţul Galaţi: 104000 ± 5% din care 96000 ± 1% în Municipiul Galaţi (cercetat 2023)
Judeţul Prahova: 100000 ± 1% din care 68500 ± 1% în Municipiul Ploieşti (cercetat 2018-2019)
Judeţul Timiş: 100000 ± 10% din care 85000 ± 10% în Municipiul Timişoara (de cercetat)
Judeţul Dolj: 95000 ± 10% din care 85000 ± 10% în Municipiul Craiova (de cercetat)

Etichete:

3 commentarii

  1. Multă muncă, foarte interesant și util în diverse domenii, spre exemplu poate fi calculat potențialul fotovoltaic al teraselor blocurilor. Eu am estimat pentru București un potențial de 5-600 MW putere instalată, ceea ce ar conduce la o producție de 6-700 GWh/an, respectiv 4,5-5 TWh/an pentru toate blocurile României, cam 8-10% din producția totală de energie electrică.
    Se pot face multe alte calcule, spre exemplu pentru materialele de construcție necesare mentenanței și reabilitărilor (țevi, hidro-termoizolații etc.).
    Mulțumesc

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *