Sari la conținut

Bucureştiul e afişat pe prima pagină, dar am hărţi cu anul construcţiei blocurilor la toate oraşele mari, folosiţi meniul sau search!

Harta NU este 100% corectă, puteţi contribui spunându-mi datele unde acestea lipsesc sau sunt greşite.

Nu deranjaţi cu mesaje gen „vreau detalii despre blocul X” toate informaţiile pe care le deţin le puteţi consulta dând click pe blocurile respective: anul construirii, numărul de apartamente, riscul seismic, releveu, etc.

Datele blocurilor pot fi download-ate şi în format Excel pe care îl puteţi edita după dorinţele voastre, sorta şi băga filtre, adăuga propriile date.

Deschideţi harta pe tot ecranul (fără grupare blocuri):
Blocuri colorate după vechime
Blocuri colorate după înălţime (etaje)
Blocuri colorate după clasa de risc (cele expertizate seismic)

Pentru o navigare uşoară folosiţi PC/laptop, nu telefon. Pe harta „tot ecranul” daţi click Search the map > Colors > dezactivaţi o culoare sau alte criterii de search pentru a face bulinele blocurilor mai mari, uşor de click-uit.


Legendă & statistică blocuri Bucureşti

Am făcut aceasta hartă pentru a oferi tuturor experienţa mea şi informaţiile acumulate de-a lungul timpului. Un proiect original „Made by Teoalida” realizat voluntar. Studiez arhitectura comunistă din 2005 şi pot identifica modelele blocurilor, estima anul construcţiei şi afla numărul de apartamente şi camere la 90% din blocuri folosind pozele din satelit + Google Street View. Am compus datele manual în Excel şi importat în ZeeMaps pentru afişarea pe harta interactivă.

În faza iniţială am inclus pe harta Bucureşti peste 9000 blocuri comuniste (peste 300 ore de muncă în iulie-octombrie 2020) urmată de 2500+ blocuri interbelice (100 ore, decembrie 2020) şi complexele rezidenţiale noi, vreo 800 în Bucureşti şi 400 în Ilfov (50 ore ianuarie 2021). În cursul anului 2021 am muncit alte câteva sute de ore adăugând informaţile furnizate de voi, pentru a fi cât mai aproape de realitate.

În aprilie 2022 am ajuns la 9126 blocuri comuniste, 3307 blocuri interbelice, 1133 blocuri ANL şi complexe rezidenţiale după 1990. Am identificat numărul de camere la 92% din apartamentele comuniste, dar doar la 12% din apartamentele noi şi la 2% din cele interbelice. Din 9126 blocuri comuniste din Bucureşti, 84% au releveu disponibil.

Interesul meu iniţial a fost să obţin numărul de blocuri şi apartamente, pe oraşe, cartiere şi modele de bloc, am observat că interesul majorităţii populaţiei este pentru anul construcţiei, care din păcate la majoritatea blocurilor e imposibil de aflat cu exactitate, dar eu studiind listele parţiale (reabilitarea termică) din mai multe oraşe, plus informaţiile furnizate de vizitatorii site-ului, am estimat intervalele de ani pentru fiecare proiect de bloc şi le-am clasificat pe următoarele culori:

Generaţie
proiect
Blocuri Scări Aparta
mente
Apart cu
nr camere
Camere
cămin
1
cameră
2
camere
3
camere
4
camere
5
camere
<1950 3307 226 12541 165 4.85% 14.55% 35.76% 33.33% 11.52%
1940-1960 415 809 7581 5332 1.28% 13.52% 64.65% 17.85% 2.70%
1958-1964 751 1971 53683 45119 2.19% 3.79% 67.47% 25.96% 0.57%
1962-1970 495 1505 44064 43372 0.34% 14.63% 41.27% 34.32% 9.44%
1966-1972 653 1256 50405 49223 12.10% 38.14% 28.70% 17.58% 3.46% 0.02%
1968-1976 1715 4749 128988 127921 3.12% 7.40% 53.07% 30.35% 6.07%
1974-1978 757 1925 79143 68907 13.88% 28.49% 51.35% 6.26% 0.02%
1978-1982 255 739 14704 13263 3.45% 31.93% 25.85% 33.08% 5.54% 0.14%
1978-1986 2396 4407 167195 157850 13.16% 42.82% 32.64% 11.24% 0.14%
1984-1990 1689 3430 94762 80864 25.39% 29.06% 36.81% 8.62% 0.13%
1990-ANL 65 101 1194 684 35.67% 21.64% 40.50% 2.19%
1990-private 1068 737 103757 12337 21.28% 51.17% 24.91% 2.44% 0.20%
abandonate 26 0 0 0
demolate 36 8 1277 682 89.88% 2.79% 4.11% 3.23%
neidentificate 21 0 0 0
Total 13649 21863 759294 605719 1.92% 15.78% 42.01% 32.94% 7.28% 0.07%

Notă: intervalele se suprapun la ani fiindcă proiecte diferite de blocuri s-au construit simultan. La jumătate din blocurile interbelice şi cele noi >1990 nu se cunoaşte numărul de scări şi apartamente.

Atenţie la anunţurile atractive „vând garsonieră în bloc fără risc seismic” care au inundat OLX-ul şi alte site-uri: NU există imobile fără risc seismic, ci doar ~2700 imobile expertizate şi încadrate în clase de risc seismic/urgenţă, şi zeci de mii de imobile cu riscul seismic necunoscut fiindcă nu au fost expertizate.

La un cutremur de 7+ grade majoritatea blocurilor vor rezista dar printre cele care se vor prăbuşi pot fi atât unele blocuri construite înainte de 1977, cât şi unele din 1977-1990, chiar şi unele de după 1990 construite haotic pentru profitul dezvoltatorului. A găsi un bloc rezistent e o loterie deoarece depinde de multe variabile: normele de proiectare, calitatea execuţiei, cum a fost întreţinut, pereţii sparţi şi infiiltraţiile de apă în sol. Citiţi mai multe: riscul seismic.


Cum am făcut harta, sursa şi corectitudinea datelor

În 2007-2008 am realizat o statistică la care mi-au ieşit ~20.200 scări de bloc şi 630.000 apartamente, marjă de eroare +/- 2%.

Am început proiectul “harta interactivă a blocurilor” în ianuarie 2018 pentru oraşul meu Ploieşti, iar în martie 2020 m-am apucat de Bucureşti. Din cauza COVID-19 mi-am anulat vacanţele iar din 25 iulie 2020 m-am apucat la greu de muncă la Bucureşti. La sfârşitul lui septembrie 2020 aveam aproximativ 8000 blocuri cu date tehnice, când am fost nevoit să iau o pauză datorită problemelor personale, în octombrie singurele actualizări pe hartă au fost greşelile raportate de vizitatorii site-ului. La data de 4 noiembrie 2020 erau pe hartă 8965 blocuri comuniste, din care 8269 au numărul de apartamente cunoscut, totalizând 598.250 apartamente, din care am reuşit să identific numărul de camere la 523.705 apartamente.

Blocurile interbelice le-am adăugat începând cu 18 noiembrie 2020, am adăugat informaţiile de pe lista imobilelor expertizate seismic peste coordonatele din Adrese Bucureşti  (peste 2500 clădiri, din care aproximativ 300 din perioada comunistă şi restul mai vechi) şi am găsit blocuri comuniste la care anul nu corespunde cu cel de la reabilitare termică. În mai-iulie 2021 am verificat zona veche, am corectat / optimizat coordonatele şi adăugat alte câteva sute de imobile interbelice cu minim 4 etaje, care nu au fost expertizate.

Blocurile noi le-am adăugat în decembrie-ianuarie 2021, m-am folosit parţial de korter.ro, tentativa de a folosi un program automat de extragere a datelor a dovedit că acest site e un dezastru, jumătate din blocuri nu au numărul de etaje indicat, la unele blocuri anumite informaţii apar în câmp greşit, fiind nevoit să compun datele manual, şi să număr eu etajele pe Google Streetview.

Am adăugat şi blocuri noi inexistente pe korter.ro, dar fiindcă ultimii ani s-au construit sute de vile / mini-blocuri cu 2-3-4 etaje cu câteva apartamente, pentru a evita supraaglomerare hărţii adaug doar blocuri noi cu minim 5 etaje şi minim 20 apartamente. În ianuarie-februarie 2022 am completat numărul de etaje la majoritatea blocurilor noi şi adăugat alte 200 blocuri noi.

Poza 1: harta cu poligoane pe cartiere şi 664 buline adăugate în martie-mai 2020.
Poza 2: 8 august 2020 (3000+ blocuri din care 2500+ cu datele tehnice).
Poza 3: 16 August 2020 (5000+ blocuri din care 3000+ cu datele tehnice).
Poza 4: 21 august 2020 (7015 blocuri din Bucureşti, din care 4000+ cu datele tehnice, plus cele din comunele suburbane).
Poza 5: 28 august 2020 am finalizat adăugarea coordonatelor la blocurile comuniste (8816 blocuri, din care 5000+ cu datele tehnice).
Poza 6: 9 ianuarie 2021 am finalizat adăugarea blocurilor noi şi interbelice.

Harta Bucuresti Harta Bucuresti Harta Bucuresti Harta Bucuresti Harta Bucuresti Harta Bucuresti

În primă fază am pus coordonatele şi numerele blocurilor conform OpenStreetMaps, tip bloc, numărul de etaje şi apartamente ghicite din imaginile satelitare şi Google Street View (FĂRĂ documente), apoi prin filtru şi find-replace am adăugat anii estimaţi în care s-a construit fiecare tip de bloc. Compun datele la viteza de 60 blocuri pe oră (dovadă video mai jos), Ploieştiul l-am făcut în 30 ore, Târgovişte în 15 ore, estimam că Bucureştiul îmi va lua 150 ore, DAR…

Am găsit informaţii suplimentare care au dus volumul de muncă către 300 ore, de exemplu acest PDF cu anii de construcţie la 70% din blocurile din Sectorul 3, şi reabilitaretermica.eu, de pe care am luat adresa stradală şi anul recepţiei, moment în care am corectat numerele blocurilor greşite.

Reabilitaretermică.eu e un site cu autor necunoscut, făcut în haos pentru sector 1, sector 4, sector 6 (unele blocuri au buline pe fiecare scară, altele au 1 bulină pe mai multe blocuri), doar blocurile care la momentul creării site-ului erau reabilitate (verde) sau în curs de reabilitare (galben) au anul construcţiei în 90% cazuri corect din certificatul energetic, blocurile care urmează să fie reabilitate (portocalii) au anul construcţiei scris pe baza clădirilor vecine, în 90% cazuri GREŞIT (eu dau click pe fiecare bloc şi cunoscând intervalele de ani pe tipuri de bloc, îmi dau seama care au anul greşit, am găsit blocuri de tipul celor introduse după 1980 dar pe ele scrie un an din ’60 din simplul motiv că au fost construite pentru îndesire în cartierele anilor 1960).

De exemplu turnurile cu 12 garsoniere pe etaj s-au construit pe o perioadă lungă de timp (din anii 1960 până către 1980), pe reabilitaretermica.eu majoritatea au anul 1965. Am inclus pe harta mea toţi anii cu menţiunea că GREŞIT unde e cazul, pentru a preveni mesaje gen „blocurile M13 şi M18 din Militari sunt din 1965, aşa scrie pe reabilitaretermică.eu, nu 1978-1986 cum ai estimat tu„, pe fostulbucuresti.github.io e o poză din satelit din 1978 care dovedeşte că blocurile respective nu erau încă construite.

Reabilitaretermina.eu pentru sector 5 a apărut în noiembrie 2021 dar ghici, anii de pe harta lor sunt exact anii minim din intervalele estimate de mine la generaţii de proiecte.

O hartă oficială cu numerele blocurilor este cadastral.github.io, greu de navigat, fiindcă trebuie download-at fiecare careaj cadastral va dura ceva timp până verific tot Bucureştiul. Cu aceste planuri cadastrale am corectat greşeli din OpenStreetMap şi adăugat alte 100 blocuri comuniste pe hartă în 2021. Exemple: un bloc 3 scări de pe Strada Dunăvăţ apare pe OpenStreetMaps cu numărul 64, pe cadastal apar 2 blocuri: 59 şi 65, blocul 14 pe Bulevardul Uverturii sunt de fapt 2 blocuri 14 şi 14A, alte blocuri au numerele inversate, altele nu au deloc număr.



La efortul de mai sus se adaugă 1-2 ore / plan de bloc desenat în AutoCAD (majoritatea planurilor nu sunt specifice Bucureştiului, le voi folosi şi la alte oraşe la care mai fac hărţi interactive).

Pe 17 iunie 2021 am vizitat Bucureştiul pentru prima dată după 1 an de pandemie, am luat la pas de la metrou Obor > Arena Naţională > Basarabia > Decebal > metrou Timpuri Noi şi am pozat (din stradă) tabelele de întreţinere la vreo 10 blocuri, sau măcar numărat cutiile poştale (la blocurile non-standard unde îmi lipseau datele) ceea ce mi-a permis să inventariez numărul de camere la încă 1000 apartamente. Alte 2 plimbări au urmat în august 2021.

tabel intretinere


Istoria blocurilor din Bucureşti

Înaintea celui de-al doilea război mondial oamenii de afaceri au demolat case în zona centrală şi au construit blocuri cu până la 12 etaje. Pe terenurile virane de la periferie se făceau parcelări precum Floreasca, Pieptănari şi Vatra Luminoasă. În anii 1950 guvernul comunist a construit blocuri pe loturile rămase libere în aceste parcelări. Plus plombe în zona centrală unde nu s-au construit blocuri interbelice sau au fost distruse de bombardamente (notă: atât în perioada interbelică cât şi în anii 1950 unele blocuri erau construite de întreprinderi, distinct de programul naţional de locuinţe care a apărut în anii 1950, nu sunt sigur care e limita).

În anii 1960 a început constructia mega-cartierelor la marginea oraşului: Berceni (jumătatea estică), Drumul Taberei (jumătatea estică), Giuleşti, Giurgiului, Griviţa, Militari, Pajura, Titan-Balta Albă.

Plan de sistematizare a Bucureştiului din anul 1964 (sursa: armyuser.blogspot.com), observaţi pe Şoseaua Olteniţei un cartier de blocuri rarefiate care NU a mai fost construit.

Sistematizare Bucuresti

Proiectul cartierului Titan realizat prin anii 1960 (sursa: armyuser.blogspot.com), observaţi că zona Ozana s-a construit într-un stil cu totul diferit faţă de proiectul iniţial, iar zona vestică a fost îndesită cu alte blocuri în anii 1970.

Sistematizare Titan

La sfârşitul anilor 1960 au fost începute noi cartiere: Berceni (jumătatea vestică), Colentina, Drumul Taberei (jumătatea vestică), Rahova, Sălăjan. Pe lângă cartierele principale s-au construit şi cvartale de blocuri confort 2/3 pe terenurile virane din cartierele de case, de exemplu Banul Udrea, Foişorului, Moise Nicoară (în centru), Melineşti (în Berceni), Baciului, Iacob Andrei, Imaşului, Livezilor, Zăbrăuţi (în Ferentari), Amurgului, Crizantemelor, Pricopan (în Rahova), Electronicii, capătul lui Pantelimon, confortul redus combinat cu amplasamentul (în special în Ferentari unde lipsesc blocuri mai noi) le-au transformat în „zone negre” ale Bucureştiului, populate de ţigani. Nu ştiu dacă acest lucru are legătură cu venirea lui Ceauşescu la putere.

La începutul anilor 1970 au fost început noi cartiere: Baicului, Fundeni, Pantelimon, Rahova (zona Şoseaua Alexandriei), Tineretului.

Machetă Colentina realizată în 1968 care prezintă cum urma să arate cartierul în 1972, incluzând nişte blocuri care (presupun) că urma să aibă 16-18 etaje, care însă nu s-au mai construit iar terenul a fost umplut spre sfârşitul anilor 1970 cu alte blocuri.

Macheta Colentina

După 1975 s-a trecut la demolări masive şi construcţia de blocuri în aliniament stradal. Se zvoneste că Nicolae Ceauşescu s-a inspirat din vizitele sale în China şi Coreea de Nord, sau că cutremurul din 1977 l-a determinat să ordone demolarea centrelor oraşelor şi construirea de blocuri pe toate bulevardele. Cercetările personale arată că acest nou stil de blocuri era deja în construcţie la momentul cutremurului din 1977, pe Calea Dorobanţi, Ion Mihalache, Nicolae Titulescu, şi Iuliu Maniu, deci Ceauşescu avea planuri masive de sistematizare încă de la mijlocul anilor 1970, iar cutremurul a venit la fix să se folosească de el ca pretext pentru demolări.

Următoarele cartiere s-au construit după 1977: Băneasa, Crângaşi, parte din Ion Mihalache / Turda, Militari (zona Uverturii şi zona dintre frontul sudic Iuliu Maniu şi calea ferată Cotroceni), Moşilor, Olteniţei, Rahova (zona Căii Rahovei şi Mărgeanului), Ştefan Cel Mare (frontul sudic), Vitan.

Machetă Calea Rahovei realizată în 1978, zona de până în strada Mihail Sebastian s-a construit aproximativ conform machetei exceptând câteva blocuri pe partea sudică care nu s-au mai construit, în timp ce zona de la Piaţa Chirigiu până la Mihail Sebastian construcţia a început spre sfârşitul anilor 1980 şi a rămas neterminată datorită revoluţiei.

Macheta Calea Rahovei

În jur de 1984 au fost introduse noi tipuri de blocuri cu suprafeţe sporite şi au fost începute cartierele Bulevardul Unirii, Aviaţiei, Electronicii, Militari (zona Virtuţii), Rahova (zona Sebastian şi 13 Septembrie), Văcăreşti.

Privind ritmul construcţiei din zona străzilor Petre Ispirescu şi Sebastian (zone construite în anii 1980), dar şi Năsăud şi Ştefan Dumitrescu (zone cu câteva blocuri începute în 1988) mă gândesc că Ceauşescu şi-a schimbat planurile în a demola nu doar de-a lungul bulevardelor ci toate zonele de case modeste şi înlocui cu blocuri.

În anii ’50 şi ’60 domina zidăria de cărămidă, în timp ce în anii ’70 şi ’80 dominau blocurile din beton monolit, prefabricate din beton armat, şi cadre (stâlpi şi grinzi) din beton armat şi pereţi de BCA.

Dacă aveţi machete sau orice informaţii despre proiecte de sistematizare nerealizate, contactaţi-mă!

Metroul, unul din puţinele proiecte comuniste care într-adevăr au îmbunătăţit calitatea vieţii, a fost proiectat initial în 1938 pe timpurile lui Carol al II-lea, dar proiectul nu a fost pus în practică din cauza războiului. Construcţia a început în 1975 în timpul lui Ceauşescu şi urma să fie finaliată în anul 2000 cu 8 linii de metrou totalizând în jur de 100 km. Prima linie s-a deschis în 1979, iar până în ziua revoluţiei s-au dschis 3 lunii totalizând 55 km. Între 1990 şi 2000 idioţii capitalişti au reuşit performanţa să deschidă încă 8 km de linii începute de comunişti. Oare cât timp le va lua capitaliştilor să construiască o linie de metrou de la zero, Drumul Taberei – Eroilor – Pantelimon sau una care să lege Bucureştiul de aeroportul Otopeni?


Cartiere

Griviţei, Pajura, Bucureştii Noi, Băneasa, Aviaţiei, Floreasca, Tei, Ştefan Cel Mare, Moşilor, Colentina, Fundeni, Electronicii, Baicului, Pantelimon, Vatra Luminoasă, Dristor, Balta Albă, Titan, Sălăjan, Vitan, Tineretului, Olteniţei, Berceni, Giurgiului, Ferentari, Rahova, Panduri, Ghencea, Drumul Taberei, Militari, Crângaşi, Giuleşti. 9000+ blocuri comuniste, 3000+ interbelice, 1500+ blocuri noi colorate după vechime.

Pentru comparaţie, în oraşul meu natal Ploieşti sunt 19 cartiere, majoritatea construite într-o perioadă scurtă de timp. Republicii – Andrei Mureşanu construit în 1960-1970, apoi Republicii Vest I construit în 1975-1985 are blocuri intercalate cu blocurile din cartierul anterior pentru îndesire, dar din punct de vedere al proiectului se află în cartiere diferite.

În Bucureşti, majoritatea cartierelor au fost începute în anii 1960 şi noi blocuri s-au construit în fiecare decadă până 1990. Excepţii: Bucureştii Noi, început în jur de 1955 şi continuat în anii 1960, după 1970 nu s-a mai construit nici un bloc.

Acest lucru riscă să creeze confuzie iar diverşi amatori dau sfaturi „evită cartierul Militari că e construit înainte de 1977 şi chiar s-a prăbuşit un bloc la cutremur” când de fapt majoritatea blocurilor din Militari sunt construite după 1977. Blocul OD16 care s-a prăbuşit în Militari a fost un caz izolat, fiindcă şeful de şantier a furat din materiale. Nu înseamnă că trebuie să evitaţi TOATE blocurile care au prins cutremurul. Dacă sunteţi paranoic, harta mea vă ajută să identificaţi blocurile construite după 1977.


Numerotarea blocurilor

Blocurile „tip OD, E, P, Y, Z”, denumiri adeseori întâlnite în anunţurile imobiliare din tot Bucureştiul, îşi au originea în sistemul de numerotare din Drumul Taberei, folosit parţial şi în Berceni şi în Titan. Blocurile de 4 etaje A+număr au 20x11m şi 2/3/3 camere, D+număr au 17x11m şi 3/4 camere, dar în Berceni mai sunt şi blocuri de 10 etaje care încep tot cu A.

Drumul Taberei e compus din 10 microraioane, în fiecare numerotarea după literă începe cu 1, doar 3 microraioane vestice au numerotare continuă. În Bucureşti trebuie să spui întotdeauna numele străzii când comanzi pizza. (pentru comparaţie cartierul Ploieşti Vest I area blocurile 1-100, I1-I5, M3-M17, iar Vest II are blocurile 101-181, nu există numere dublate într-un cartier).

Blocuri identice există şi în alte cartiere dar fără acest sistem de notare (de exemplu în Militari zona anilor 1960 are blocuri de la 1 la 86 fără nicio literă, iar în zona anilor 1980 numerotarea începe cu M, N, O, P + număr, litera reprezentând cvartalul indiferent de tipul blocului. La fel şi în Rahova.


Alte site-uri utile

Pe site-ul Primăriei Municipiului Bucureşti scrie: Recensământul din 1992 înregistra un număr de 109194 imobile în Bucureşti (majoritatea sunt case locuite de una sau câteva familii). Fiindcă nu există o limită clară între case şi blocuri, pentru a evita supraaglomerarea hărţii am decis ca la blocuri private să includ DOAR imobilele expertizate tehnic şi cele cu peste 4 etaje.

esriroedu.maps.arcgis.com – o hartă similară cu a mea, făcută de angajaţii ArcGIS, folosind strict datele de pe lista imobilelor expertizate seismic. Doar ~300 din cele peste 9000 blocuri comuniste au fost expertizate. Scopul hărţii mele e să includă TOATE blocurile vechi şi noi, expertizate sau nu.

fostulbucuresti.github.io – poze din avion din 1927, 1938, 1943, 1966, 1978, 1980 in stilul pozelor din satelit din Google Maps.

ideiurbane.ro – 13 planuri cadastrale şi hărţi din secolele 19 şi 20.

Alte hărţi vechi:
Harta-Bucuresti-veche.png
Harta-Bucuresti-1897.jpg
Harta-Bucuresti-1900.jpg
Harta-Bucuresti-1940.jpg (cu reteaua de autobuze si tramvaie)

50 de comentarii la „Harta interactivă a blocurilor”

  1. Strada Lotrioara, bloc V31- finalizat in august 1977, dupa cutremur- cand inca era in lucru a fost ranfosrsat cumva( am stat in el). Un lift pe fiecare scara. Eu nu vad clar unde e distributia apartamentelor ca sa pot confirma.
    Strada Lotrioara Blov V37 e corp comun cu M31B. Sunt pe cadre de beton armat zdravan. Tot cvartalul acela de blocuri e construit intre 1978-1979 sunt din beton armat.
    Cele din prefabricate sunt langa pTa Matei Ambrozie construite dupa 81.

    1. Am uitat sa zic ca in interioroul apartamentelor sunt pereti din beton ( la camere, despartitori) Doar la baie e bca( vorbesc de blocurile mai sus amintite dar asa e in tot cvartalul)

  2. Salut. Pentru blocurile din Radu Boiangiu 4-6, blic 42a, scarile A si B – contractul de construire este din 1977 si estima initial finalizare in mai 1978. I-a prins cutremurul la nivel de fundatie, au oprit si reproiectat pentru grad seismic cica 9….data estimata a finalizarii a fost modificata pentru septembrie 1979. Din cate stiu s-a lucrat la tot calupul de blocuri de acolo la fel. Ai mei au semnat procesul verbal de receptie in septembrie 1979 si s-au mutat in ianuarie 80. Blocurile au un singur lift.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.